FMI a cerut Guvernului să plătească de la buget despăgubirile către deponenții FNI impuse CNVM



FMI a cerut Guvernului să plătească de la buget despăgubirile pe care CNVM a fost obligată în instanță să le achite deponenților FNI, Executivul refuzând în această fază a negocierilor să accepte solicitarea, argumentând că instituția este autoritate independentă și trebuie să își asume aceste plăți
„Fondul Monetar Internațional a cerut ca statul să suporte plata despăgubirilor către deponenții la FNI impuse Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, invocând că bugetul acestei instituții nu permite efectuarea unor astfel de plăți”, au declarat agenției MEDIAFAX surse participante la negocierile dintre Guvern și FMI.
Potrivit acestora, Executivul a refuzat însă, în această fază a negocierilor, să accepte solicitarea FMI, arătând că CNVM este o instituție independentă care trebuie să își asume obligația plății despăgubirilor.
„Guvernul consideră că, așa cum statutul de structură independentă a blocat tăierea salariilor pentru angajații CNVM, același statut atrage și obligații, precum respectarea deciziilor instanței judecătorești”, au arătat sursele.
În toamna anului trecut, alături de Nicolae Popa, Ioana Maria Vlas și alți inculpați în dosarul FNI, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare a fost obligată prin sentință definitivă și executorie emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție să achite despăgubiri către cei 130.798 reclamanți în dosarul FNI. Sentința a fost motivată prin faptul că CNVM este vinovată de faptul că, în perioada 1999-2000, a permis funcționarea FNI deși acesta nu mai avea depozitar.
Suma exactă impusă CNVM nu a fost calculată, deoarece pentru fiecare plată trebuie luată suma investită inițial și indexată cu rata inflației. Surse oficiale declarau, în luna octombrie 2010, că valoarea plăților este estimată la 50-60 milioane euro, echivalentul a jumătate din cât a plătit Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) către păgubiții FNI în ultimii cinci ani și mult peste bugetul Comisiei, care așteaptă o soluție din partea Guvernului.
Obligațiile de plată ale CEC Bank față de deponenții FNI au fost preluate în 2001 de către AVAS.
În toamna anului trecut, președintele AVAS, Aurelian Popa, a declarat, pentru MEDIAFAX, că cea mai mare problemă cu care se confruntă instituția este faptul că are conturile blocate de foștii deponenți FNI și a propus Guvernului, printr-un proiect de ordonanță de urgență, ca o parte a bugetului, respectiv sumele primite de la Secretariatul General al Guvernului, să nu poată fi executate silit, astfel încât autoritatea să funcționeze în continuare și să obțină venituri pentru plata titlurilor executorii în cazul FNI.
În ședința de miercuri, Guvernul a decis, prin ordonanță de urgență, că toate cheltuielile de funcționare și de personal ale AVAS, inclusiv cele pentru reprezentarea României în fața Curții de Arbitraj, vor fi asigurate integral de la bugetul de stat.
Comisia Națională a Valorilor Mobiliare a mai făcut obiectul unor negocieri între Guvern și FMI în vara anului trecut, după ce Executivul a decis ca și salariile angajaților CNVM, BNR, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, să fie reduse cu 25%, alături de personalul bugetar.
FMI și Comisia Europeană au atenționat atunci că reducerea salarială aplicată în banca centrală și autoritățile de reglementare din domeniul financiar nebancar subminează independența financiară a acestora, încălcând Tratatul UE, iar Guvernul a fost obligat să se angajeze față de FMI, prin scrisoare de intenție, că va reveni asupra acestei decizii.