Am citit recent o carte despre activitatea secretă a CIA, scrisă de un american pe baza documentelor puse până în prezent la dispoziția publicului, conform legislației din SUA. Sigur că nu e chiar sută la sută secretă. Fiecare serviciu de informații are secrete care fie că sunt închise pe veci, fie sunt distruse la timp.
Eu, care scriu de mult timp despre comunismul românesc, îndeosebi în Suceava, mi-am reamintit de propaganda antiamericană din anii 1950-1960. În 1954, presa și radioul din țările de democrație populară și din marea Uniune Sovietică condamnau cu mânie intervenția americană în Guatemala. Și aveau dreptate. CIA, cu aprobarea președintelui Eisenhower, l-au înlăturat pe președintele ales, creând haos în țară pentru următorii 20 de ani. Toți șefii militari care au urmat au figurat pe statele de plată ale CIA.
Despre războiul din Coreea nu vorbesc. În 1959 Fidel Castro l-a înlăturat pe dictatorul Batista. După o scurtă perioadă de relativă normalitate a relațiilor dintre SUA și Cuba, în 1960, după ce revoluționarii cubanezi au naționalizat proprietățile americane, majoritatea mafioților care controlau cazinourile și comerțul din Havana, inclusiv bordelurile, SUA au rupt relațiile și au decis la nivel înalt (președinte-vicepreședinte, atunci Eisenhower-Nixon) să-l înlăture pe Castro prin orice mijloc: otravă, gloanțe etc.
Din 1960 până la președintele Jimmy Carter, CIA a pregătit peste 600 de atentate contra liderului de la Havana. S-au folosit cubanezi anticastriști, traficanți de droguri, ucigași de profesie, prostituate, inclusiv o fostă colegă și prietenă a lui Fidel Castro, bucătarul lui și încă alte sute de criminali. Interesant este că niciunul nu a tras nici un foc de armă împotriva lui Castro. Pe cei apropiați, cu otrăvurile, i-a depistat însuși Fidel. De altfel, ocaziile erau multiple. Conducătorul marxist al Cubei umbla fără gărzi, mergea la tăiat trestie de zahăr cu legendarul Che Guevara, a fost de mai multe ori la ONU, în SUA. Adevărul este că agenția a constatat ulterior că aproape toți spionii și aspiranții la uciderea lui Castro erau de fapt oamenii lui. Bătrânul revoluționar a supraviețuit la nu mai puțin de 10 președinți americani și trăiește, bolnav, la 82 de ani. Din punct de vedere politic este un fenomen. Noi, românii, în mitinguri și alte adunări strigam atunci „Cuba da, yankeii nu!”, „Patria sau moartea”, lozinca mobilizatoare a lui Fidel. Eu citeam prin anii 1960 revista sovietică numită, în versiunea românească „Timpuri noi”. Îmi amintesc doar de un articol: „Fidelismul fără Fidel”, adică autorul sugera că SUA ar accepta situația existentă în Cuba doar fără Castro. Uciderea lui Patrice Lumumba, primul ministru al Republicii Congo (belgian) în 1960, când țara și-a câștigat independența, a fost pregătită de CIA cu belgienii și colonelul de atunci Mobutu, care a preluat apoi puterea, fiind până la moarte pe statul de plată al CIA. URSS a protestat vehement, noi, prietenii ei apropiați, la fel, dar imperialiștii nu s-au sinchisit. La Moscova s-a înființat Universitatea Popoarelor „Patrice Lumumba”, pentru studenți din toată lumea. Agenția de informații a SUA a orchestrat și întemnițarea tânărului militant antiapartheid din Africa de Sud, Nelson Mandela.
Dictatorul Mobutu, care a fost pe statul de plată al CIA, ca și președintele Zambiei, Kenneth Kaunda, au fost ani lungi prieteni personali ai ilustrului nostru președinte comunist, Nicolae Ceaușescu. Un alt prieten al lui Ceaușescu, fostul rege Husein al Iordaniei, a fost, de asemenea, înscris pe statul de plată al CIA. Și noi ascultam (dar mai ascultam oare?) și citeam (cât citeam) la TV, radio și în presa noastră despre prietenia de nezdruncinat dintre RSR și conducătorii respectivi. Între 1950-1970 propaganda sovietică, care se auzea până la noi, protesta, energic împotriva CIA și a imperialiștilor americani.
Iată, trebuie să recunosc, pe bună dreptate. Noi, care vedeam în SUA modelul aproape suprem de moralitate, dreptate, de cinste și de dragoste pentru țările oprimate de sovietici, ne-am cam înșelat. În momentul în care a apărut SIDA, am citit cu ochii mei în presa noastră că agenția TASS a afirmat că e vorba de o armă bacteriologică pe care CIA a experimentat-o pe maimuțe și oameni în Africa. Și acum acolo există cel mai mare număr de bolnavi SIDA de pe glob. KGB știa totul, trebuie să recunoaștem.
Ioan Pînzar
