Președintele Organizației Județene Suceava a PNL, senatorul Gheorghe Flutur, i-a adresat o interpelare ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Vasile Dîncu, prin care îi solicită acestuia găsirea unor soluții pentru finalizarea pârtiei de schi de pe Rarău. Gheorghe Flutur a atras atenția că primăria din Câmpulung Moldovenesc nu are posibilitatea de a atrage noi surse de finanțare pentru continuarea și finalizarea acestei investiții. Flutur a mai arătat că, mai mult, în anul 2014, primăria acestui municipiu a fost obligată, în urma unor hotărâri judecătorești, să achite constructorilor suma restantă la plățile din 2012 în valoare de aproape 6,6 milioane de lei.
„Primăria ar fi încercat să continue investiția din fonduri proprii, dar administrația locală a mai primit o somație la plată și un titlu executoriu pentru o datorie de aproape 500.000 de euro. Suma reprezintă o rată a unui credit contractat de Consiliul Județean Suceava pentru proiectul «Suceava – utilități și mediu la standarde europene»”, a explicat Gheorghe Flutur.
El a arătat că municipiul Câmpulung Moldovenesc a fost declarat stațiune turistică de interes național, iar aprobarea proiectului pentru pârtia de schi de pe Rarău a determinat mai mulți investitori în turism să deschidă în zonă unități de cazare și de alimentație publică, pentru care au luat credite, investitori care acum au dificultăți la rambursarea acestora. Gheorghe Flutur a subliniat că investiția în pârtia de schi de pe Rarău este de o importanță majoră pentru județul Suceava și pentru întreaga zonă.
„Pârtia este primordială pentru promovarea zonei, în vederea atragerii de turiști și investiții. Finalizarea obiectivului va conduce la crearea de noi locuri de muncă, la creșterea veniturilor la bugetul de stat și la bugetul local. De asemenea, această investiție reprezintă o importantă sursă de venituri, atât pentru administrația locală, cât și pentru populație, industria turismului fiind în momentul de față singura perspectivă de dezvoltare a zonei”, a declarat liderul PNL Suceava.
Flutur precizează că pârtia de pe Rarău ar avea ca rezultat creșterea numărului de locuri de muncă
El a mai precizat că cetățenii din Câmpulung Moldovenesc și din localitățile învecinate își găsesc din ce în ce mai greu locuri de muncă, în condițiile dispariției mineritului, ale închiderii unor întreprinderi mari, cum ar fi fabrica de încălțăminte Montana, în timp ce fabrica de mobilă este în proces de închidere, iar fabrica de lapte Rarăul și-a restrâns foarte mult activitatea.
„Construcția pârtiei ar putea duce la investiții în structuri de cazare și servicii turistice. Se vor crea locuri de muncă în noile structuri de primire turistică, precum și în exploatarea directă a pârtiei, respectiv specialiști în transport pe cablu, mecanici, personal de manipulare și întreținere, monitori, ghizi, personal salvamont și de prim ajutor medical. De asemenea, își vor putea găsi locuri de muncă și constructorii, transportatorii de persoane și de marfă, meșterii populari și crescătorii de animale”, a precizat președintele PNL Suceava.
El i-a transmis ministrului Vasile Dîncu că pentru finalizarea lucrărilor la întreaga investiție, adică cele două tronsoane ale pârtiei, mai este necesară suma de 12,4 milioane de euro, din care o sumă 5,8 milioane de euro este necesară pentru terminarea lucrărilor la tronsonul I.
„Solicităm identificarea de soluții de finanțare în vederea finalizării pârtiei. O variantă ar putea fi realizarea parțială a obiectivului de investiții, respectiv tronsonul I, care este finalizat în proporție de peste 70% și care poate funcționa independent de tronsonul II. Apoi, după darea în folosință a primului tronson, veniturile obținute pot fi folosite pentru continuarea investiției la tronsonul II”, a spus Flutur.
Primul tronson al pârtiei de schi de pe Rarău are o lungime de 2,8 kilometri, iar până în momentul de față s-au finalizat lucrările la instalația de transport cablu cu telegondolă, în timp ce lucrările la profilarea pârtiei, parcare sau pentru montarea tunurilor de zăpadă și a instalației de iluminat sunt realizate în procente cuprinse între 50 și 80.






