Flutur: România ar putea primi nota șapte de la UE la capitolul agricultură

România ar putea primi nota șapte pentru ceea ce a făcut până în momentul de față în agricultură, calificativ ce trebuie îmbunătățit până la sfârșitul acestui an, afirmă ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, într-un interviu acordat agenției MEDIAFAX în care sunt prezentate acțiunile pentru recuperarea întârzierilor semnalate de Uniunea Europeană, precum și modificările în structura subvențiilor și formarea mecanismelor de piață.
Reporter: Ce măsuri au fost luate în sectorul sanitar-veterinar după ce Uniunea Europeană a atras atenția cu privire la unele rămâneri în urmă în acest domeniu?
Gheorghe Flutur: Vreau să precizez încă o dată că la jumătatea anului trecut am preluat în coordonare Autoritatea Sanitară-Veterinară. Ea a fost așezată la cancelaria primului-ministru, dar, având în vedere faptul că Ministerul Agriculturii este minister integrator pe capitolul Agricultură și Siguranța Alimentară, aceasta a trecut în coordonarea mea. Din acel moment, am preluat o serie de restanțe, pe care am încercat să le aduc la zi. În primul rând, am elaborat actele normative de bază de care era nevoie pentru acțiunea de ecarisaj, dar și acte normative care se referă la securitatea alimentară și reorganizarea Autorității Sanitare-Veterinare.
Aș vrea să precizez că un capitol foarte delicat a fost cel de identificare a animalelor, atât a bovinelor cât și a animalelor mici, mă refer la porci, oi, capre. A fost un contract atacat în justiție. Din păcate, s-a prelungit foarte mult acest proces în justiție. Astăzi pot spune că s-au reluat plățile, pentru că avem o hotărâre judecătorească care nu este definitivă, dar care este în favoarea Autorității Sanitare-Veterinare, către cei care prestează aceste servicii de identificare.
Avem peste 90% din bovine identificate și procente de 70-72% la animalele mici. Deci, din punct de vedere al ritmului de identificare, stăm bine în momentul de față, dar avem de făcut niște corecturi în ceea ce privește derularea contractului cu firma care a câștigat licitația pentru identificare. Așa stând lucrurile, pot spune că ultima întâlnire cu oficialii europeni a fost o întâlnire bună. Ei și-au exprimat încrederea că recuperăm toate restanțele, care, repet, nu depind de noi, ele au venit din 2004 întârziate și în cea mai mare parte le-am recuperat.
Rep: În ce stadiu se află procesul privind atribuirea dreptului de înregistrare și identificare a animalelor ?
G.F.: Autoritatea Sanitară-Veterinară a câștigat, avem și motivația, s-au reluat plățile, dar nu este o sentință definitivă, așa că până la pronunțarea definitivă procesul de identificare continuă și suntem în grafic.
În ceea ce privește cele opt puncte de inspecție la frontieră, vreau să dau o veste bună. A avut loc licitația pentru încredințarea construirii acestor puncte la frontieră. Din ceea ce știu eu, din cele opt puncte, la șase s-au încredințat deja lucrările.
Rep: Credeți că se vor realiza la timp aceste obligații ?
G.F.: Categoric, pentru că în caietul de sarcini, în contract, s-a prevăzut ca termen de finalizare sfârșitul semestrului I 2006. Mai mult, avem și programe de finanțare prin care dotăm aceste puncte de inspecție la frontieră în mod corespunzător. Calendarul este absolut în regulă și vom putea rezolva aceste probleme la termen.
Referitor la ecarisaj, avem licitație la sfârșitul lunii februarie, iar la sfârșitul acestei luni vom cunoaște cine sunt cei care vor câștiga licitațiile, urmând ca în aprilie, cel mai târziu, să semnăm contractele cu câștigătorii concesiunilor pe cele opt regiuni din România scoase la licitație. Termenele din contracte sunt foarte clare – 31 decembrie 2006, dată la care trebuie să finalizeze construirea instalațiilor de incinerare a deșeurilor.
– „Problemele în agricultură sunt cronice”
Rep: Credeți că vor fi îndeplinite toate obiectivele în termenele solicitate de UE ?
G.F.: Dacă vorbim pe problemele de agricultură și sanitar-veterinare noi avem cele mai multe probleme de rezolvat în perioada care urmează. De ce ? Din cauza volumului foarte mare de muncă, pentru că acquis-ul comunitar pe agricultură și securitate alimentară reprezintă peste 60% din întreg acquis-ul. Așa cum v-am spus, noi am venit cu o serie de întârzieri din urmă încă din 2004.
Respectând calendarul, am recuperat enorm de mult. Și oficialii europeni eu recuncoscut, dar nu putem spune că toate lucrurile vor fi finalizate la data întocmirii raportului de țară pentru România. Unele lucruri vor fi în curs, cum este cazul construcției punctelor de inspecție la frontieră și acțiunea privind ecarisajul pe teritoriul României. Sunt lucrări care, sigur, se vor finaliza până la sfârșitul acestui an, dar oficialii europeni își exprimă în continuare anumite îngrijorări pentru că volumul de muncă este foarte mare și este foarte aglomerat totul pe anul 2006. Dar să nu uităm că toate aceste lucruri se datorează și faptului că n-am avut legislație și buget decât începând cu 1 ianuarie 2006. Pentru Agenția de Plăți din Ministerul Agriculturii am alocat buget în 2006, în 2005 nu erau prinse aceste poziții bugetare.
Rep: Care ar fi consecințele directe ale neîndeplinirii acestor obligații la timp?
G.F.: Mai întâi, sperăm ca aceste obiective să fie îndeplinite și încă o dată vreau să punctez că volumul de muncă la Ministerul Agriculturii, la Autoritatea Veterinară în această perioadă este enorm de mare. De aici și numărul mare de salariați, de posturi pe care noi le-am obținut pentru perioada care urmează și sunt convins că printr-o coordonare foarte bună vom ajunge la zi. În orice caz, capacitatea instituțională atât pe domeniul agriculturii, cât și sanitar-veterinar nerealizată la timp, înseamnă practic imposibilitatea de a intra în posesia unor fonduri care vin de la UE exact cu 1 ianuarie 2007. Pentru că îi interesează pe cei de la Bruxelles, dar și pe noi în egală măsură, ca aceste instituții să fie capabile. Vă dau un exemplu: identificarea animalelor. Este vorba de subvenții și ele sunt condiționate de existența procesului de identificare și de funcționare a sistemului. Deși în acest sector, dacă lucrurile merg așa cum au început săptămânile trecute și s-au clarificat în justiție, nu sunt temeri.
De asemenea, pentru acțiunea de ecarisaj, noi am prevăzut în caietele de sarcini obligativitatea investițiilor până la 31 decembrie. Dacă nu apar accidente pe parcurs din partea constructorilor, a prestatorilor de servicii, noi nu avem probleme.
Rep: Cât de departe este agricultura românească de cea practicată în UE ?
G.F: Trebuie să fiu foarte exact. Dacă România face reforme în agricultură, din păcate le face pe ultima sută de metri, când nu avem încotro. În 16 ani s-a întârziat nepermis de mult reforma în domeniul agriculturii, în special reforma structurală. Trebuie să recunoaștem că suntem foarte departe și dacă cineva se miră acum că noi avem probleme sau întârzieri în agricultură, ele sunt cronice pentru că în mediul rural s-a lucrat populist, s-au dat subvenții liniare, s-a stimulat fărâmițarea terenurilor și nicidecum operațiunile cerute de o economie de piață funcțională. În această perioadă, noi suntem într-o situație foarte delicată, îmi asum întreaga responsabiltate de a lua unele măsuri nepopulare. În primul rând, acțiunea de stimulare a concentrării terenurilor și de stopare a fărâmițărilor. Am luat măsura ca plățile de la UE să se facă doar la proprietarii care au peste un hectar de teren în maxim trei parcele agricole de câte 0,3 hectare.
De asemenea, dăm renta viageră pentru a stimula concentrarea terenurilor, în special, la tineri ca să-i putem finanța prin programul Fermierul și alte programe. Apoi, măsurile de piață au lipsit. Anul trecut, am făcut 17 consilii pe produs cu care de fapt facem politicile sectoriale pe domenii, am stabilit deja mecanisme de intervenții pe piață, filiera cerealelor prin care se reglementează fiscalizarea intrărilor, licențierea tuturor spațiilor de depozitare, marcarea pâinii pentru a combate evaziunea fiscală. Sunt câteva din mecanismele cerute de UE. Acest lucru trebuie uneori foarte bine explicat pentru că are un impact nemulțumitor, unii sunt nemulțumiți.
Opoziția agită din păcate steagul demagogiei în continuare, dar noi suntem pe stradă cu sens unic, noi nu avem ieșire. Pot să fie și alții aicea să guverneze. Același este traseul pe care trebuie să-l parcurgem, dar fiind pe ultima sută de metri noi trebuie să facem foarte multe lucruri în foarte scurt timp. Sunt o serie de măsuri nepopulare, care le trebuie obligatoriu luate daca România vrea să intre în UE.
Rep: A solicitat România sprijin financiar internațional pentru măsuri de prevenire a răspândirii virusului gripei aviare ?
G.F.: Da, și de la UE și de la Banca Mondială. Avem documentații înaintate în acest sens. Noi am prezentat încă de la început liste cu materialele necesare, iar acum am cerut sprijin în domeniul cercetării pentru prevenirea și cunoașterea acestui fenomen.
Rep: Ce sume s-ar putea primi?
G.F.: Eu cred că este vorba de zeci de milioane de euro în acest sens. S-au făcut documentații. Vom avea o întâlnire la București, pe data de 6 martie, și cu ministrul german al Agriculturii pe tema gripei aviare.
– „Stocurile de grâu care există nu ne îngrijorează că ar trebui să crească prețurile”
Rep: În ce măsură temperaturile reduse din această perioadă au afectat producția agricolă a anului 2006 ?
G.F: Gerurile din ultimele săptămâni ne creează ceva probleme pentru culturile de grâu, din sud-estul țării în special. Este vorba de câteva zeci de mii de hectare, dacă nu cumva depășim suta de mii de hectare la grâu. Legea asigurărilor ar trebui să fie extinsă, oamenii să aibă o cultură a asigurărilor, pentru că ministerul a majorat prima la 50% de asigurare.
Rep: Credeți că vor exista implicații pe piață, este posibilă o creștere a prețurilor la unele produse, în special la pâine ?
G.F: Dacă fenomenul nu continuă, nu sunt pierderi majore având în vedere suprafața care s-a însămânțat în toamna trecută, dar depinde și de evoluția vremii în perioada următoare. Dacă vorbim de rezerva de grâu pe care o avem astăzi, nu sunt motive să vorbim de o creștere a prețurilor la pâine. Dacă vorbim de fenomene meteorologice care ne-ar crea probleme, asta ar trebui să vedem la momentul respectiv. Dar, primăvara în general, a devenit o obișnuință să se vorbească foarte mult despre stocurile de grâu, despre posibile scumpiri. În momentul de față, din ce știm noi, stocurile de grâu care există nu ne îngrijorează că ar trebui să crească prețurile.
Rep: Ce notă ați da în acest moment agriculturii în perspectiva aderării la UE și la ce notă credeți că vom ajunge la sfârșitul anului 2006?
G.F: Dacă ne raportăm la cât mai avem de făcut, așa cum oficialii europeni fac asta acum, sigur mai este enorm de mult făcut în reforma structurală, dar dacă ai în vedere ca și cu un elev silitor pe care îl vezi că își face temele că trebuie să îl și stimulezi, dar și să-l judeci cât a muncit, de la ce a luat și ce a adus, cred că un șapte ar putea primi astăzi România pentru ceea ce a făcut până în momentul de față și această notă poate fi îmbunătățită fără să vină la toamnă la un alt examen.
Rep: Credeți că România va adera la UE la 1 ianuarie 2007?
G.F: Da, cred că va adera, avem toate premisele ca să aderăm. Cred că piatra de încercare este lupta împotriva corupției și Guvernul este hotărât să lupte până la capăt.
Rep: Este posibil ca veniturile agricole să fie impozitate anul viitor cu 16% ?
G.F: N-am discutat, am văzut afirmația făcută de ministrul Finanțelor Publice și nu era prima dată. Părerea mea este că noi trebuie să organizăm exploatațiile agricole, fermele, să creăm un mediu pe care să-l impozităm. Dacă ne gândim și ne grăbim să impozităm ceva ce nu funcționează sau nu capitalizează înainte de a acorda niște resurse ca ei să fie organizați și să capitalizeze, este o greșeală.