Președintele PDL Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, s-a întâlnit recent cu profesorul universitar Ioan Ianoș, membru al Consiliului Consultativ pentru Regionalizare (CONREG), discuțiile fiind purtate pe marginea materialelor care sunt prezentate în momentul de față cu privire la regionalizare și reorganizarea administrativă a României.
În cadrul discuțiilor, Gheorghe Flutur și-a exprimat îngrijorarea că în aceste studii nu se vorbește despre Bucovina așa cum se vorbește despre Banat, Dobrogea, Crișana sau Maramureș, cu atât mai mult cu cât criteriul istoric este primul în lista criteriilor care stau la baza stabilirii viitoarelor regiuni.
Flutur a făcut referire în primul rând la ceea ce trebuie să aducă bun, pentru fiecare cetățean, orice demers de acest gen, apreciind că reorganizarea administrativă sau regionalizarea reprezintă un proces mult prea important pentru România ca să poată fi abordat în maniera actualei guvernări USL.
Făcând referire la proiectul USL pentru regionalizare, liderul PDL Suceava și-a exprimat îngrijorarea că, așa cum se conturează lucrurile, Regiunea de Nord-Est va fi cea mai mare regiune ca populație și teritoriu, dar cu un Produs Intern Brut extrem de mic, sub 70% din PIB-ul național. „Regiunea Nord-Est va însemna concentrarea resurselor într-un singur punct și dezvoltarea doar a centrului. Pe de altă parte, consider că sunt argumente solide care demonstrează că o regiune mai mică, Suceava cu Botoșani – de exemplu, poate avea ca pol de dezvoltare municipiile Suceava și Botoșani, egale ca populație, apropiate ca distanță, ceva în genul Brăila-Galați sau Arad-Timișoara. Și doar într-o astfel de abordare ar fi posibil să aibă beneficii fiecare locuitor al zonei în cazul unei reorganizări administrative”, consideră Gheorghe Flutur.
El a mai spus că actuala guvernare trebuie să ofere răspunsuri clare atunci când se pune întrebarea „ce aduce bun actualul proiect de regionalizare a României?”
Gheorghe Flutur explică faptul că în momentul de față sunt aduse în discuție într-un mod nearticulat studii extrem de laborioase, dar care nu au „în miezul acțiunii” omul, cetățeanul, ci doar hărți, fluxuri de migrație, poli, indici, tabele sau grafice.
