Flutur: Absorbția fondurilor SAPARD este o „prioritate 0” a anului 2006

Ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, a declarat, miercuri, în fața Comisiei pentru buget-finanțe a Senatului, că absorbția în anul 2006 a fondurilor SAPARD pentru agricultură reprezintă o „prioritate 0” pentru ministerul pe care îl conduce.
Potrivit lui Flutur, absorbția celor 700 de milioane de euro oferite prin programe SAPARD presupune un efort bugetar din partea Ministerului Agriculturii de 10 mii de miliarde de lei în anul 2006, reprezentând participarea României la cofinanțarea proiectelor.
Gheorghe Flutur a precizat că din această sumă 2.900 de miliarde de lei vor fi folosite pentru credite în domeniul procesării produselor agricole, fiind vizată înființarea, din 2006, a circa 200 de astfel de unități de procesare.
El a mai spus că 4.600 de miliarde de lei vor reprezenta co-finanțarea la fondurile SAPARD pentru înființarea și modernizarea fermelor animale și vegetale, iar 1.200 de miliarde de lei pentru diversificarea activității din mediul rural. Flutur a afirmat că finanțarea din fonduri SAPARD va fi completată atât din fondurile de la bugetul de stat alocate ministerului, cât și din contribuția financiară a băncilor selectate pentru a acorda credite provenite din aceste fonduri.
Ministrul a menționat că, din 2006, Ministerul Agriculturii va trebui să pornească un program curajos de co-finanțare, acesta fiind ultimul pentru aprobarea fondurilor SAPARD.
În timpul dezbaterilor, Mihai Lungu, președintele Cooperativei agricole Muntenia, i-a cerut ministrului ca, pentru eficientizarea acordării fondurilor, să nu aleagă o singură bancă pentru acordarea creditelor. El a propus ca, în urma licitației de oferte, ministerul să aleagă condițiile cele mai bune de creditare, care să devină criterii generale pentru toate băncile care doresc să deruleze aceste fonduri.
În timpul ședinței, președintele comisiei, senatorul Varujan Vosganian, a arătat că procesul de alocare a fondurilor trebuie să fie transparent, accesibil și cât mai puțin birocratic, iar riscurile să fie astfel distribuite încât să fie diminuată posibilitatea nerambursării sumelor acordate.
În opinia sa, sumele necesare accesării fondurilor SAPARD vor putea fi obținute prin reconfigurarea cheltuielilor bugetare, dar nu prin redistribuirea de bani de la celelalte trei domenii considerate prioritare, sănătatea, învățământul și infrastructura.
El a mai declarat că banii necesari ar putea proveni și din creșterea PIB, iar una dintre consecințele implementării programelor SAPARD ar fi, pe lângă eficientizarea agriculturii românești, convertirea economiei naturale care funcționează în acest domeniu în economie de piață.
Potrivit senatorului, acesta ar presupune creșterea numărului contribuabililor, în condițiile în care, în prezent, peste 60 la sută din producția agricolă este destinată consumului în propria gospodărie și nu comercializării.