Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) susține că intrarea în vigoare de miercuri a Legii educației duce la distrugerea iremediabilă a sistemului de educație, urmând a fi reduse 15.000 de posturi și a se modifica ciclurile de învățământ fără să fie asigurată infrastructura necesară.
Potrivit FSLI, ministrul Educației, Daniel Petru Funeriu, a început de miercuri „să coordoneze marele experiment numit Legea Educației Naționale, transformându-ne pe noi toți- profesori, elevi, părinți- în simplii cobai de laborator”.
„Federația Sindicatelor Libere din Învățământ atrage atenția că ziua de 9 februarie 2011, în care intră în vigoare Legea Educației Naționale, este momentul în care se pune în aplicare planul de «reformare», care în opinia noastră va duce la distrugerea iremediabilă a sistemului de educație. Vă dăm câteva argumente: reducerea a 15.000 de posturi, începând cu acest an; modificarea ciclurilor de învățământ, fără asigurarea infrastructurii necesare iar cei care vor absolvi nouă clase vor fi aruncați pe piața muncii, ca muncitori necalificați; concursul de titularizare la nivelul școlii va provoca haos în sistem; reducerea drastică a veniturilor cadrelor didactice navetiste prin nedecontarea cheltuielilor de transport; minimalizarea rolului cadrelor didactice în luarea deciziilor majore privind procesul instructiv-educativ, din cauza structurii consiliului de administrație al unității de învățământ”, arată FSLI, într-un comunicat remis agenției MEDIAFAX.
FLSI cere ministrului Educației, Daniel Petru Funeriu să participe la discuții cu membrii Biroului Operativ al federației, „așa cum i s-a mai solicitat într-o adresă oficială”. Totodată, FSLI îi va cere președintelui Traian Băsescu să participe la o întâlnire cu membrii Biroului Operativ pentru a-i prezenta neregulile din sistem.
„Îi vom solicita președintelui Traian Băsescu să medieze conflictul existent între Guvern și salariații din învățământ, ca urmare a neaplicării unitare a hotărârilor judecătorești privind majorarea salarială prevăzută în Legea 221/2008”, mai spune sursa citată.
Federația a hotărât să inițieze un proiect legislativ prin care să modifice anumite prevederi din Legea Educației Naționale, proces care este în plină desfășurare. Totodată, i-a cerut premierului Emil Boc să emită un act normativ prin care să reglementeze aplicarea unitară a Legii 221/2008, ținând cont că majoritatea sindicatelor au obținut în instanță aplicarea acestei legi. Între timp, membrii de sindicat sunt consultați în legătură cu formele de protest la care vor recurge.
Noua Lege a educației a fost publicată în Monitorul Oficial din 10 ianuarie. Unele prevederi din Legea educației vor fi aplicate începând de miercuri, 9 februarie, la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, iar pentru altele actul normativ prevede intrarea în vigoare la alte date.
În ce privește ciclurile de învățământ, introducerea clasei pregătitoare în învățământul primar intră în vigoare începând cu anul școlar 2012-2013, iar a clasei a IX-a în gimnazial, de la generația de elevi care începe clasa a V-a în anul școlar 2011-2012.
Noua lege a educației introduce obligativitatea învățământului de 10 ani, care se va finaliza la împlinirea vârstei de 16 ani a copilului. Prin introducerea clasei pregătitoare în învățământul primar se instituie învățământul obligatoriu de la vârsta de șase ani.
Admiterea la liceu și examenul de bacalaureat vor avea loc în 2011 la fel ca în anul școlar precedent.
Examenul de bacalaureat se va desfășura în conformitate cu prevederile noii legi a educației de la generația de elevi care începe clasa a IX-a în anul școlar 2012 -2013, respectiv din 2016, iar admiterea la liceu – de la generația de elevi care începe clasa a V-a în anul școlar 2011-2012.
În noua Lege a educației, examenul de bacalaureat cuprinde mai multe probe de evaluare a competențelor. Este vorba despre evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română, a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale, a competenței lingvistice la două limbi de circulație internațională studiate pe parcursul învățământului liceal și a competențelor digitale.
Urmează apoi evaluarea competențelor formate pe durata învățământului liceal: probă scrisă la Limba și literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale; două probe scrise, diferențiate, după cum urmează: pentru profilul real din filiera teoretică (matematică; probă transdisciplinară din științe: fizică, chimie, biologie); pentru profilul umanist din filiera teoretică (o limbă de circulație internațională; probă transdisciplinară din geografie, istorie, științe socio-umane); pentru filiera tehnologică (probă scrisă disciplinară specifică profilului; probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire); pentru filiera vocațională (probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului sau specializării; probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării).
Introducerea costului standard per elev și a principiului „finanțarea urmează elevul” se aplică din 2012.
