Muzeul de Mineralogie din Baia Mare, cel mai mare muzeu regional de mineralogie din Europa, a revenit la Suceava (în primăvara acestui an a prezentat publicului sucevean o fascinantă înșiruire de agate) cu o expoziție de flori de mină. Găzduită de Muzeul de Științele Naturii din cadrul Complexului Muzeal Bucovina (CMB), expoziția etalează un număr de 52 de eșantioane mineralogice cu valoare deosebită, „chintesența colecției muzeului din Baia Mare” cum a apreciat-o Andrei Gorduza, directorul adjunct al instituției. Muzeul băimărean, al cărui act de naștere, ca instituție de sine stătătoare, s-a semnat în anul 1992 (nucleul său constituindu-se de fapt în cadrul secției de mineralogie a Muzeului Județean Maramureș, care deținea încă din anul 1976 o colecție alcătuită din cca. 3500 de eșantioane mineralogice) este ca funcționare atipic în rîndul instituțiilor muzeale din România, fiind unul dintre puținele muzee care-și asigură, prin manifestări expoziționale, aprox. 50 % din cheltuieli din resurse extrabugetare. Cu această expoziție, așa cum a subliniat directorul Andrei Gorduza, publicul sucevean (apreciat ca fiind un public avizat, întrucît colecția locală de mineralogie – petrografie a Muzeului de Științele Naturii este consistentă) are posibilitatea să pătrundă „în zona de vîrf a pieselor de colecție”, piese care au fost alese în principal pe criteriul estetic. Eșantioanele (baritină, calcită, calcopirită, cuarț, rodocrozit, stibină, dar și minereu de aur nativ) „care îmbină frumusețe, raritate, valoare și o anumită istorie”, alcătuiesc împreună o adevărată „simfonie a cristalelor”. Piesele impresionează atît prin dimensiune, prin forma și culoarea cristalelor, dar și prin faptul că unele sînt rarități mondiale – baritina roșie, absolut fabuloasă, nu se mai întîlnește nicăieri în lume. Și ceea ce se cuvine subliniat, absolut toate eșantioanele expuse provin din bazinul minier Baia Mare, de la minele Baia Sprie, Băiuț, Buciumi, Cavnic, Herja, Săsar, Turț și Țibleș. „O expoziție deosebită”, cum a remarcat și directorul general al CMB, Constantin-Emil Ursu, născută dintr-o inițiativă comună în cadrul unei fructuoase relații de colaborare.
