Floarea-soarelui a devenit una dintre cele mai răspândite plante oleifere din țară, iar în județul Suceava a fost cultivată pe suprafețe întinse în acest an. Cererea ridicată de ulei de floarea-soarelui, dar și multiplele întrebuințări ale acestei plante i-au determinat pe mulți fermieri să se îndrepte către cultivarea ei. Numai în județul Suceava s-au cultivat în acest an circa 3.000 de hectare cu floarea-soarelui, o plantă care reprezenta cândva o raritate pe suprafețele agricole din județ.
Schimbările climatice și soiurile de hibrizi adaptate zonei au dus la o creștere importantă a suprafețelor cultivate cu floarea-soarelui
Cererea pentru uleiul de floarea-soarelui este una ridicată, iar tehnologia cultivării acestei plante este mecanizată în întregime, ușurând munca cultivatorului. Prin nivelul prețului la produs în ultimii ani, cultivarea acestei plante a devenit profitabilă. Întâlnită cândva rar pe terenurile agricole ale județului, această cultură umple de culoare astăzi tarlalele agricultorilor suceveni, alături de ea fiind prezentă și rapița, pe vremuri o altă raritate a locului.
Dumitru Bodea, directorul Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Suceava (SCDA), explică: ”E o cultură pe care cu ani în urmă la noi nu o găseam. O găsim astăzi din belșug din două motive, primul fiind legat de latura economică, floarea-soarelui fiind o cultură la care dacă aplici tehnologia, îți acoperă investiția și chiar un profit. Al doilea fapt pentru care o găsim se datorează schimbărilor climatice care au survenit și la noi. Poate că ați observat deja culturi care înainte nu existau, cum ar fi floarea-soarelui și rapița, care au început ușor să prindă teren în județul Suceava.”
Colectarea rapidă, în avantajul producătorilor
Un alt avantaj al acestei culturi îl reprezintă colectarea rapidă, fabricile de ulei fiind principalii beneficiari. Haralambie Duțu, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură Județeană Suceava (DAJ), subliniază și el avantajele acestei culturi: ”În condițiile în care vorbim despre valorificarea producției la floarea-soarelui, la data recoltării, cei care preiau producția de floarea-soarelui sunt cu mijloacele de transport la marginea lanului, iar producătorul agricol își primește și banii pentru cantitatea predată. Un alt aspect important la această cultură este faptul că terenul se eliberează destul de devreme, astfel încât să poți veni cu însămânțarea grâului, floarea-soarelui fiind o cultură premergătoare cerealelor de toamnă.”
Cultura de floarea-soarelui, rentabilă atunci când este respectată tehnologia
Pentru păstrarea rentabilității culturii trebuie însă respectată cu strictețe tehnologia și trebuie aleși cu grijă hibrizii care se pretează cel mai bine zonei. ”Ca să fie economică și să avem un beneficiu substanțial, trebuie să obținem producții de la 4 tone în sus la hectar, pentru că cheltuielile materiale cu un hectar de floarea-soarelui se duc undeva la 3.700-4.000 de lei pe hectar. La o producție de 4 tone la hectar, cu prețul de valorificare de 1,3 lei pe kilogram, vom avea deja câștig. Iar subvenția pe care o primește agricultorul poate constitui profitul pe unitatea de suprafață”, ne-a declarat Dumitru Bodea, directorul SCDA Suceava.
Creșterea suprafețelor cultivate cu această plantă a fost cauzată și de seceta din toamna trecută
Vremea secetoasă din lunile august și septembrie ale anului trecut, chiar în perioada înființării culturilor de toamnă, a dus la compromiterea sau imposibilitatea înființării unor culturi precum rapița sau chiar și grâul. Haralambie Duțu, directorul DAJ Suceava, explică: ”Toamna anului 2016 a fost destul de dificilă în ceea ce privește înființarea culturilor de toamnă. Pe de o parte a fost luna septembrie foarte secetoasă, astfel încât nu s-a putut pregăti terenul pentru însămânțarea culturilor de toamnă. După aceea a urmat luna octombrie foarte ploioasă și au fost foarte puțini producătorii agricoli care au reușit să-și înființeze culturile la momentul potrivit.”
Raluca Găitan, reprezentanta unei societăți cu specific agricol din zona Sucevei, s-a aflat în această situație și ne-a relatat: ”Toamna trecută am cultivat zeci de hectare cu rapiță, care din cauza gerurilor și a lipsei stratului de zăpadă din timpul iernii au fost compromise. Am fost nevoiți în primăvară să întoarcem sub brazdă aceste culturi și le-am înlocuit cu floarea-soarelui, cea mai la îndemână în acel moment.” În situația acestei societăți au fost mulți alți producători agricoli, care au apelat cu succes la cultura de floarea-soarelui.
Cultivarea acestei plante se face respectând cu strictețe rotația culturilor
În cultura florii-soarelui trebuie însă de avut grijă ce hibrizi se folosesc și pe ce suprafețe, pentru că această cultură este pretențioasă la planta premergătoare, mai precis nu se autosuportă. Pe un teren cultivat cu floarea-soarelui (sau cu rapiță) se poate reveni cu această cultură numai după 4 ani, iar cei care cultivă această plantă cunosc aceste verigi tehnologice. Floarea-soarelui este, conform specialiștilor, o plantă premergătoare în general cerealelor de toamnă.
Toate aceste culturi, precum floarea-soarelui, rapița sau soia, de altfel foarte rentabile astăzi și care cândva nu se aflau în balanța culturilor din zona județului Suceava, sunt culturi care au înlocuit cartoful, care reprezenta cu ani în urmă principalul exponat al agriculturii sucevene.
