Firmele vor plăti contribuții sociale la fel ca în cazul salariilor pentru activitățile independente ale personalului care are și contract de muncă cu aceeași societate, precum și în cazul activităților declarate independente unde există clauză de exlusivitate, potrivit unui proiect al Finanțelor.
„În cazul în care între plătitorul de venit și persoana fizică există încheiat un contract individual de muncă, precum și un contract/raport juridic pe baza căruia se desfășoară o activitate independentă aceasta va fi reconsiderată de către autoritățile fiscale ca activitate dependentă”, se arată într-un proiect de ordonanță pentru modificarea Codului Fiscal.
Contactați de MEDIAFAX, reprezentanții ANAF au precizat că reconsiderarea se va face și în cazul în care contractul individual de muncă este încheiat cu o firmă, iar contractul pe baza căruia se desfășoară activitatea independentă se derulează cu o altă companie din grup, dacă este vorba despre activități similare.
„Dacă sunt aceleași activități, atunci acțiunea trebuie tratată unitar, indiferent dacă un contract este pe o firmă, iar celălalt pe alta”, a spus un oficial al ANAF.
Proiectul de act normativ nu prezintă explicit o astfel de situație.
În document este introdusă o nouă condiție pentru ca o activitate să fie considerată independentă, și anume ca beneficiarul să poată desfășura activitatea concomitent pentru mai mulți plătitori.
Astfel, în cazul contractelor privind activități independente, plătitorul nu mai poate solicita exclusivitate, întrucât Fiscul va reconsidera activitatea ca fiind dependentă.
Ministerul Finanțelor a modificat și criteriile care definesc preponderent existența unei activități independete incluzând în primul rând riscul pe care și-l asumă contribuabilul.
De asemenea, o persoană care desfășoară activități independente trebuie să dispună de libera alegere a desfășurării activității, a programului de lucru și a locului în care se derulează. În același timp, activitatea se va putea desfășura nu numai direct de către beneficiar, ci și cu personalul angajat de contribuabil.
Potrivit Codului Fiscal în vigoare, orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă beneficiarul de venit se află într-o relație de subordonare față de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, și respectă condițiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi atribuțiile ce îi revin și modul de îndeplinire a acestora, locul desfășurării activității, programul de lucru.
O altă condiție este ca în prestarea activității, beneficiarul de venit să folosească exclusiv baza materială a plătitorului de venit, respectiv spații cu înzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecție, unelte de muncă sau altele asemenea și contribuie cu prestația fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu și cu capitalul propriu.
A treia condiție este ca plătitorul de venit să suporte în interesul desfășurării activității cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizația de delegare-detașare în țară și în străinătate, precum și alte cheltuieli de această natură.
Ultima condiție stabilește că plătitorul de venit suportă indemnizația de concediu de odihnă și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit.
Pentru ca o activitate să fie considerată dependentă potrivit legii, doar una dintre cele patru condiții trebuie îndeplinită.
O activitate activitate dependentă reprezintă orice activitate desfășurată de o persoană fizică într-o relație de angajare.
În cazul reconsiderării unei activități independente ca fiind activitate dependentă, venitul realizat este considerat venit asimilat salariului și este supus regulilor de impunere potrivit prevederilor din Codul Fiscal referitoare la venituri din salarii și impozitul pe venit, precum și prevederilor referitoare la activități dependente de la contribuții sociale obligatorii.
Impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii vor fi recalculate și virate conform prevederilor Codului de procedură fiscală, fiind datorate solidar de către plătitorul și beneficiarul de venit.
Potrivit Fiscului, veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenție, desene și modele, mostre, mărci de fabrică și de comerț, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor sau drepturi conexe dreptului de autor.
Persoanele fizice care obțin venituri de peste 119.000 lei anual din drepturi de proprietate intelectuală ca urmare a unor activități independente sunt obligate să plătească TVA.
