Firmele de intermediere a muncii în străinătate, reclamate pentru abuzuri



Mulți români care apelează la firme de intermediere reclamă abuzuri ale acestora. Foto: CORBIS
Mulți români care apelează la firme de intermediere reclamă abuzuri ale acestora. Foto: CORBIS

Mulți români care apelează la firme de intermediere a contractelor de muncă în străinătate reclamă abuzuri ale acestora, principalele probleme sesizate fiind cauzate de lipsa de informare a lucrătorilor, a declarat, ieri, inspectorul de stat de la Inspecția Muncii, Mariana Basuc.
Potrivit Marianei Basuc, principalele probleme constatate de inspectorii de la Inspecția Muncii (IM) în cadrul controalelor efectuate la firmele care intermediază contracte de muncă în străinătate se referă la inexistența contractului de mediere sau chiar a unui contract de muncă încheiat în formă scrisă, ori neîncheierea acestuia și în limba română. De asemenea, inspectorii au mai constatat că o serie de probleme sunt cauzate de necorelările între prevederile impuse de legislația românească și legislațiile celorlalte țări.
Multe cazuri de abuz.
„Spre exemplu, țările de peste Ocean, Canada, Statele Unite nu au sau nu pun același accent pe contractul de muncă cum pune legislația europeană. Sunt foarte multe reclamații la noi în ceea ce privește firma trimițătoare și, datorită lipsei de informare a cetățeanului, există foarte multe cazuri de abuz”, a declarat, ieri, Mariana Basuc, la dezbaterea privind migrația forței de muncă.
Inspectorul general de stat de la IM a mai precizat că sunt foarte multe situații în care se încasează sume foarte mari în avans și, dacă lucrătorul nu mai poate pleca, „rămâne și cu buzunarul devalizat și destul de traumatizat”.
„Vine la noi post-factum, când este mult prea târziu să-i mai recuperăm uneori și documentele pe care le dă agenților care dispar și care se mută de la un sediu social la altul, în loc să se informeze în prealabil să vadă dacă firma a fost sau nu a fost sancționată, sau dacă au fost situații de abuz. Noi nu putem să recuperăm banii oamenilor ulterior. Trebuie să-i acționeze în instanță pentru recuperarea acestor sume și este foarte dificil”, a mai spus Basuc.
Potrivit datelor centralizate de Inspecția Muncii, la sfârșitul lunii martie erau înregistrați 1.427 de agenți de ocupare a forței de muncă în străinătate, iar în anul precedent numărul cetățenilor români mediați și cărora li s-au întocmit contracte individuale de muncă cu angajatori străini a fost de 17.621 de persoane, cu 26 la sută mai mult față de anul 2006.
Statistici.
Cele mai multe contracte individuale de muncă au fost încheiate, prin intermediul agenților de ocupare, de cetățenii români cu angajatori din Statele Unite ale Americii (40 la sută din numărul total de contracte încheiate), Cipru (15 la sută), Italia (12,7 la sută), Germania (5,2 la sută) sau Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (3, 8 la sută).
Aproape jumătate dintre cei care au plecat anul trecut să muncească în străinătate în baza unui contract de muncă au sub 25 de ani (8.495 de persoane), aproximativ 20 la sută au între 30 și 39 de ani (3.492 de persoane), iar 16, 24 la sută au între 25 și 29 de ani (2.863 de persoane). Cei mai mulți dintre cei plecați sunt muncitori necalificați (2.942), ospătari (2.050) sau cameriste (1.276).
Potrivit Inspecției Muncii, 60 la sută dintre cei plecați în 2007 sunt persoane calificate cu studii medii, 39 la sută sunt necalificate și doar unu la sută dintre cei care au ales să muncească în străinătate au studii superioare.
În baza sesizărilor primite, inspectorii de muncă au verificat, pe parcursul anului trecut, 229 de agenți de ocupare, 56 dintre aceștia fiind sancționați cu amenzi în valoare de 515.000 de lei, iar în primul trimestru al anului 2008 au fost controlați 87 de agenți de ocupare și au fost sancționați 15 dintre ei cu amenzi în valoare de 105.000 de lei.