Guvernul va avea dreptul să excludă firmele care înregistrează datorii bugetare din licitația pentru acordarea contractelor de parteneriat public-privat și va evalua ofertele companiilor candidate și în funcție de cota-parte din contract pe care investitorul se obligă să o cedeze la rândul său IMM.
Prevederile au fost incluse într-un proiect de ordonanță de urgență obținut de MEDIAFAX și care modifică Legea parteneriatului public-privat, după ce Comisia Europeană a atenționat autoritățile de la București că textul acestei legi încalcă normele UE în domeniu.
Documentul conferă autorității publice dreptul de a exclude ofertele de participare sau scrisorile de intenție depuse în cadrul unei proceduri de selectare, în vederea încheierii unui contract de parteneriat public-privat, de către firme care nu și-au îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale către bugetul general consolidat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în România sau în țara în care este stabilit.
Vor putea fi respinse și ofertele firmelor care au intrat în faliment ca urmare a hotărârii pronunțate de judecătorul sindic sau care au făcu obiectul unor proceduri echivalente prevăzute de legislația națională a altor țări, precum și ale persoanelor juridice condamnate în conformitate cu Codul Penal în ultimii cinci ani.
Conform documentului, investitorii vor fi selectați prin procedură deschisă (desfășurată într-o singură etapă, în care orice investitori interesat poate depune o ofertă) sau prin dialog competitiv (care se desfășoară în două etape, în care ofertele sunt depuse doar de către investitorii selectați în urma evaluării scrisorii de intenție).
„În cazul proiectelor complexe din punct de vedere tehnic și/sau financiar, când partenerul public nu este în măsură să definească, fără ajutor și în avans, mijloacele tehnice care să îi satisfacă nevoile sau să facă aranjamentele financiare sau legale pentru proiect, acesta poate decide atribuirea contractului de parteneriat public-privat prin dialog competitiv”, se arată în document.
În acest ultim caz, investitorul va depune oferta finală într-un termen care nu poate fi mai mic de cinci zile de la terminarea negocierilor cu toți candidații, dacă valoarea contractului pentru bunuri și servicii este mai mică sau egală cu echivalentul în lei a sumei de 125.000 euro fără TVA sau dacă valoarea contractului de lucrări este sub echivalentul în lei a 4,845 milioane euro fără TVA, sau într-un termen care nu poate fi mai mic de zece zile de la terminarea negocierilor cu toți candidații, dacă valoarea contractului depășește aceste praguri.
În cazul procedurii deschise, statul va fi obligat să aștepte ofertele timp de cel puțin 22 zile de la data transmiterii spre publicare a anunțului de selecție, dacă valoarea estimată a contractului este mai mică decât aceste praguri, sau cel puțin 52 zile de la această dată, când valoarea contractului este egală sau mai mare decât pragurile luate în calcul.
În cazul dialogului competitiv, statul va aștepta ofertele minim 22 zile de la data transmiterii anunțului de selecție, pentru contracte a căror valoare este mai mică decât aceste praguri, sau cel puțin 37 zile de la această dată, dacă valoarea estimată a contractului este egală sau mai mare decât pragurile respective.
Contractul de partaneriat public-privat va putea fi încheiat doar după minimum zece zile de la data transmiterii rezultatului, dacă valoarea contractului este egală sau mai mare decât aceste praguri, sau după cel puțin cinci zile de la anunțul rezultatului, dacă valoarea contractuală nu depășește pragul luat în calcul.
Contractele încheiate înainte de împlinirea acestor termene vor putea fi anulate.
Limitele valorice vor fi actualizate periodic prin hotărâre de guvern, conform directivelor europene.
Contractul va fi atribuit investitorului privat care prezintă oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, dar va fi luată în calcul și cota-parte din contract pe care acesta se angajează să o atribuie întreprinderilor mici și mijlocii.
„Criteriile de evaluare și negociere trebuie să includă cel puțin costul total al ofertei, obiectivele de performanță și cota-parte din contract pe care partenerul privat se angajează să o atribuie la rândul său întreprinderilor mici și mijlocii. Ofertele vor fi astfel analizate și punctate și în funcție de cota-parte atribuită IMM-urilor. Includerea acestui criteriu într-un contract cu durată mare de executare stimulează crearea de noi locuri de muncă și reducerea șomajului, fapt ce duce la o stabilizare socială pe termen mediu și lung și asigură premisele unei dezvoltări durabile în zonele unde sunt derulate astfel de investiții”, este argumentul prezentat în document.
Întreaga procedură privind încheierea contractului de parteneriat public-privat se va desfășura în limba română.
Toate aceste modificări sunt explicate prin faptul că Direcția Generală Piață Internă și Servicii a Comisiei Europene a atras atenția autorităților române că actuala lege a parteneriatului public-privat este în contradicție cu normele UE și a solicitat remedierea de urgență a problemelor de neconformitate.
„Neadoptarea unor măsuri urgente pentru modificarea dispozițiilor legale privind parteneriatul public-privat poate avea ca efect declanșarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană, consecința cea mai gravă în acest caz reprezentând-o amânarea/întârzierea implementării unor proiecte de investiții majore”, se atenționează în proiect.
Documentul relevă că România a fost notificată de către Comisia Europeană asupra necesității modificării Legii parteneriatului public-privat la începutul lunii februarie și are la dispoziție 70 de zile pentru a încheia această fază, termenul limită fiind 15 aprilie 2011.
