Sute de consilieri județeni din țară au acțiuni sau sunt asociați la societăți din domenii diverse, de la afaceri de familie, la firme care fac contracte cu instituții ale statului, indiferent că e vorba de „banalele” cornuri sau laptele oferite elevilor sau de construcții ori consultanță.
Secretarul general al Agenției Naționale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, anunța săptămâna trecută că au fost identificați 747 de consilieri județeni care sunt titulari în 1.200 de firme.
Potrivit oficialului ANI, conflictul de interese intră în zona achizițiilor publice, care este un factor de vulnerabilitate majoră, în primul rând la nivelul comunităților locale, „că tot se vorbește de descentralizare”.
Totodată, el arăta că, potrivit statisticilor, cel puțin zece la sută dintre aceste firme unde sunt administratori consilieri județeni au contracte cu autoritățile locale.
Situația se confirmă în multe dintre județe, existând firme la care consilierii județeni dețin sau sunt acționari la societăți care au contracte cu statul, de la primării, consilii județene, teatre, Romgaz, AJOFM, Administrația Porturilor Maritime Constanța.
În Alba, unii dintre consilierii județeni au legătură cu firme care desfășoară contracte cu Consiliul Județean sau chiar cu investiția de la Roșia Montană. Astfel, președintele PSD Alba, Ioan Dârzu, care este și consilier județean, este vicepreședintele Consiliului de Administrație al firmei Albalact, care de câțiva ani asigură produsele lactate din programul „Cornul și laptele” derulat în județ în urma licitațiilor organizate de CJ.
Tot în Alba, un alt consilier județean, Adrian Dumitru Bendea, președintele PDL Abrud, este membru în Consiliul de Administrație al SC RMGC SA Roșia Montană.
În Arad, printre cei mai prosperi aleși județeni este președintele PDL Arad, Gheorghe Seculici, care deține acțiuni la firme și, împreună cu soția, terenuri, imobile în țară și în SUA, autoturisme și bijuterii. El susține însă că nu derulează contracte cu statul.
Un alt consilier județean arădean, Ionel Giurgelea (PDL), are afaceri în domeniul producției de alcool, dar și un „GIP Mițubiși”, după cum scrie în declarația de avere.
În Bistrița-Năsăud, firma șefului CJ, Liviu Rusu (PDL), a prosperat în ultimii ani, însă există și consilieri județeni care au avut de-a face cu executări silite pentru datorii la stat sau li s-au diminuat veniturile.
În județul Brașov, din cei 33 de consilieri județeni, 75 la sută au firme sau sunt asociați într-o societate comercială. Doar cinci dintre ei declară însă că au avut contracte, în 2010, cu instituții ale statului, valoarea acestora depășind 1,6 milioane de lei.
În Constanța, din cei 35 de consilieri județeni, 19 sunt acționari sau asociați la peste 50 de societăți. Doi dintre aceștia, liberalul Gabriel Monea și democrat-liberalul Adrian Gheorghiță, au contracte finanțate de la bugetul de stat sau cu societăți cu capital de stat sau unde statul este acționar.
Astfel, una dintre firmele lui Gabriel Monea a încheiat contracte de achiziție de bunuri cu Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, în valoare de 22.073,94 de lei, cu Administrația Porturilor Maritime Constanța, în valoare de 1.808, 43 de lei, sau cu Universitatea Maritimă Constanța. De asemenea, el are contracte, prin firmele sale, și cu Inspectoratul General de Aviație, cu trei unități militare, dar și cu Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Constanța și cu Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare.
Și consilierii județeni din Cluj au acțiuni la firme, o parte dintre acestea derulând afaceri cu primării din județ, în timp ce un reprezentant PDL în CJ Cluj, Ramon Moldoveanu, a ținut să precizeze, în declarația de interese, cât se poate de clar: „Niciun contract cu statul!!!!!!”, iar în dreptul soției sale, Gabriela, a scris: „Idem nu!!!!”.
În Harghita, șeful Consiliului Județean, Borboly Csaba, politolog de profesie, își ajută părinții într-o firmă cu activități veterinare, despre care spune că este principala sursă de venit a familiei și prin care părinții au reușit să îi țină pe el, pe fratele și pe sora sa la studii. El a povestit că și-a dorit de copil să fie medic veterinar și, chiar dacă nu are acum această profesie, își ajută familia cu firma ori de câte ori este nevoie.
În Hunedoara, unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri este consilierul județean PNL Alin Simota, care este și finanțatorul clubului Jiul Petroșani.
În Iași, trei consilieri județeni, toți de la PSD, care au firme pe numele lor sau ale altor membri din familie, derulează afaceri cu statul. Unul dintre ei, Mirela Dobresanciuc, a încheiat 13 contracte pentru furnizarea de cornuri pentru elevi, iar altul are șase contracte de finanțare prin POSDRU.
Astfel, Mirela Dobresanciuc a încheiat în ultimii doi ani contracte, în urma unor licitații sau prin selecție de oferte, pentru furnizarea de cornuri pentru elevi în mai multe școli din municipiul Iași și diverse comune din județ. Firma acesteia, SC Tehnomex SRL, a livrat Primăriei Iași, condusă de social-democratul Gheorghe Nichita, produse de panificație în valoare de 257.000 de lei. Totodată, alte 12 contracte au fost semnate cu primării și unități școlare din județ, valoarea acestora fiind cuprinsă între 6.600 de lei și 96.000 de lei.
În Mureș, un consilier județean PDL, Doru Aurelian Borșan, are o firmă care beneficia, până anul trecut, de un contract cu Primăria Târgu Mureș prin care societatea închiria un spațiu pentru o primărie de cartier, în timp ce un alt ales județean – Mora Akos Daniel (PNL) – făcea, prin firmele sale, lucrări de construcții în școli și spitale în județ.
În Sibiu, un consilier județean PDL, Dumitru Domnariu, este cunoscut pentru afacerile sale în domeniul vânzării de carburanți, dar și pentru preluarea, în concesiune, a Hanului din Tulgheș, clădire tradițională aflată în incinta Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului, contestată vehement.
În Timiș, un consilier județean democrat-liberal, Nicolae Florin Bîtea, a încasat, în timpul mandatului, peste 28.000 de lei de la Parlamentul European, mai exact pentru servicii de consultanță acordate europarlamentarului Elena Băsescu, „pe persoană fizică, nu pe firmă”, susține el.
Tot în urma unor servicii de consultanță acordate cabinetului europarlamentar al Elenei Băsescu, un alt consilier județean din Timiș, Oana Gaita, a încasat, în 2010, aproape 17.000 de lei.
În Prahova, 24 din cei 37 de consilieri județeni sunt acționari la 59 de societăți – de la firme din domeniul energiei până la cabinete stomatologice sau SIF-uri. Șapte declară că au contracte cu statul pentru construirea de rețele de apă, organizarea de spectacle sau asistență juridică.
În județul Suceava, nouăsprezece din cei 37 de consilieri județeni desfășoară afaceri, fiind asociați sau administratori la societăți comerciale, iar consilierul PDL Petru Carcalete, șef al Inspectoratului Școlar Județean Suceava, deține Fundația „Petru Carcalete”, care însă nu are activitate.
