Financial Times a publicat, vineri, un articol referitor la operatorul duty-free Eastern Duty Free (EDF), din Marea Britanie, care cere statului român daune de 100 milioane dolari (75 mil. euro) pentru pierderea a două contracte cu Aeroportul Otopeni și compania Tarom.
Compania britanică dă în judecată statul român, pentru 100 de milioane de dolari, într-un caz de corupție la nivel înalt în care sunt implicați un fost premier, contracte de concesiune duty-free cu un aeroport și o companie de transport aerian, precum și o înregistrare pe casetă audio a unei cereri de mită în valoare de 2,5 milioane dolari, a relatat Financial Times.
Cazul, care urmează să fie audiat în acest an la un tribunal internațional din Washington, va fi una dintre rarele ocazii de punere în lumină a lumii uneori întunecate a contractelor din sectorul public și a instituțiilor judiciare, comentează sursa citată, adăugând că procesul survine într-o perioadă în care România, care a aderat la Uniunea Europeană în 2007, este puternic criticată la Bruxelles în privința eficienței combaterii corupției și implementării reformei în justiție.
Ca și statul vecin, Bulgaria, care este criticată pentru activitățile de crimă organizată din țară, România ar putea pierde fonduri europene, dacă nu ia măsuri concrete.
„Așa cum dovedește acest caz, precum și altele, corupția politică la nivel înalt este încă prezentă în România, iar procurorii anti-corupție sunt supuși unor presiuni puternice din partea actualei clase politice”, a declarat fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, citată de Financial Times.
Eastern Duty Free (EDF), operator duty-free cu sediul în Marea Britanie care mai desfășoară operațiuni în Laos, Vietnam și Philippine, a înaintat o acțiune juridică la Centrul Internațional al Băncii Mondiale pentru Soluționare Disputelor privind Investițiile (World Bank’s International Centre for the Settlement of Investment Disputes – ICSID).
EDF cere plata unor daune de 100 de milioane de dolari pentru pierderea a două contracte pentru vânzări duty-free încheiate cu Aeroportul Otopeni și Compania Tarom.
Compania acuză că, în perioada 2001-2002, a fost contactată de colaboratori ai lui Adrian Năstase, premier în perioada 2000-2004, care au cerut mită în valoare de 2,5 milioane dolari pentru a menține contractele câștigate de EDF în 1992 și 1996. EDF susțină că, în urma refuzului de a plăti, a fost obligată să renunțe la contracte.
Guvernul Năstase a aprobat o ordonanță de urgență, interzicând operațiunile de retail duty-free. Ulterior, contractele EDF au fost acurdate unor companii românești, scrie Financial Times.
Rick Weil, directorul general al EDF, afirmă că a fost la București în august 2001, pentru a se întâlni cu Sorin Teșu, șeful de cabinet al premierului Năstase. Teșu a ales ca loc de întâlnire hotelul Hilton.
„Teșu mi-a spus că participă la întâlnire în numele șefului său. Mi-a explicat că are vești bune legate de modalitatea prin care poate fi asigurată continuarea activității EDF în România. El mi-a spus că alții au contribuit cu 2,5 milioane de dolari la campania premierului Năstase, pentru care li s-au promis afacerile duty-free pe Aeroportul Otopeni. Totuși, acești bani ar fi putut fi returnați, dacă aș fi acceptat să plătesc lui Teșu 2,5 milioane de dolari, în numele șefului său”, a declarat Weil la DNA, conform Financial Times.
EDF a refuzat să plătească, iar două luni mai târziu, la 20 octombrie, Marko Katz, director la EDF în perioada respectivă, a declarat că s-a întâlnit cu secretarul de stat Liana Iacob, din partea premierului Năstase, pentru a încerca să rezolve problema.
Într-o înregistrare audio a acelei întâlniri, Iacob a afirmat: „Am fost la guvern, a fost o ședință de guvern, și am avut cu Teșu o discuție în care i-am cerut să nu se amestece în această problemă. I-am spus: «Mă lași pe mine să rezolv problema? Îți promit că îți voi da bani, dar nu așa cum vrei tu să procedezi. Banii vor merge direct la premier, în proporție de 95%, iar restul de 5% îți va reveni ție. Dar nu este posibil să procedezi cum vrei tu, cu aceste lucruri. Ei nu vor să dea bani, i-am mai spus, și i-am cerut să mă lase pe mine să rezolv problema, să nu se amestece în niciun fel în această chestiune»”.
La sfârșitul convorbirii înregistrate, Iacob a solicitat din nou mită, ca soluție a problemelor EDF, scrie publicația.
„Știu foarte clar că fără bani nu se va rezolva. OK? Pentru că v-am spus de la început și vă repet că ei iau niște bani”, a spus Iacob.
Potrivit EDF, Iacob s-a referit la cele 2,5 milioane de dolari, necesare pentru rambursarea contribuției unui susținător al campaniei, căruia îi fuseseră promise contractele EDF.
Caseta va fi prezentată ca probă la tribunalul de la Washington, mai scrie Financial Times.
În declarația dată la DNA în 2006, Iacob a recunoscut că s-a întâlnit la locuința sa cu Katz, în toamna anului 2001, dar a contestat varianta prezentată de acesta în privința discuției avute.
„Katz a venit acasă la mine neinvitat, fără să-i fi dat adresa, ceea ce m-a nemulțumit. Nu am cerut niciodată bani de la Katz și nu am primit nimic de la el”, a spus Iacob, conform publicației.
La solicitarea de comentarii referitoare la înregistrare, din partea Financial Times, Adrian Năstase a refuzat să facă acest lucru. Iacob a spus la rândul ei că nu are nimic de comentat și că presa a tratat subiectul într-o manieră exagerată.
„Există decizii ale procuraturii care arată că sunt nevinovată”, a arătat Iacob.
DNA a analizat cazul în 2002, dar a decis să nu înceapă urmărirea penală, din lipsă de dovezi. După ce EDF a contestat decizia, DNA a menținut hotărârea, pe același considerente, în 2006, notează Financial Times, adăugând că juriștii EDF au depus caseta audio la DNA, ca nouă dovadă, și au solicitat din nou redeschiderea dosarului.
DNA a arătat că statutul instituției nu permite comentarea dovezilor.
Katz a recunoscut într-o declarație oficială că înregistrarea redă întâlnirea pe care a avut-o cu Liana Iacob la 19 octombrie 2001, la locuința acesteia.
„Singurul loc potrivit pentru a discuta problemele legate de acest caz este tribunalul ICSID”, a declarat Darryl Lew, de la firma de avocatură White & Case din Washington, care reprezintă statul român în acest proces.
Christoph Liebscher, de la casa de avocatură Wolf Theiss, care reprezintă EDF, a spus că noua dovadă susține cererea reclamantului și confirmă conținutul altor dovezi deja prezentate.
„Vizitatorul înregistrat pe casetă este Katz, iar EDF confirmă că este vocea acestuia”, a spus Liebscher.
Năstase a făcut subiectul mai multor investigații și puneri sub acuzare din partea DNA. În noiembrie 2006, Năstase a fost trimis în judecată pentru importarea ilegală a 12 containere de bunuri de consum din China. În mai 2007, Năstase a fost din nou trimis în judecată pentru mituirea unui oficial al Oficiului Național pentru Prevenire și Combaterea Spălării Banilor. În septembrie, un al treilea caz a fost deschis, referitor la mită și trafic de influență.
Cele trei cazuri au fost suspendate în așteptarea dezbaterilor parlamentare privind imunitatea parlamentarilor, inclusiv Adrian Năstase, precizează Financial Times.
Monica Macovei acuză amestecul politicului în cazuri în care sunt implicați politicieni importanți.
„Procurorii DNA nu s-au temut niciodată să investigheze. Dar Curtea Constituțională și cea supremă au fost numite în mare parte de către PSD, astfel încât consider că au acționat scandalos, au luat decizii în mod clar politice și lipsite de independență. Doresc să protejeze puterile politice care i-au numit în funcții”, a spus Macovei, citată de publicație.
Deciziile ICSID nu vor schimba fața justiției din România, dar verdictul ar putea fi stânjenitor pentru București, într-o perioadă în care este supravegheat îndeaproape de către Bruxelles, potrivit Financial Times.
Atât România cât și Bulgaria sunt criticate de către autoritățile europene pentru eșecul de a combate corupția și a aplica reforme în justiție. Bulgaria este criticată și pentru activitățile de crimă roganizată.
În luna iunie, Comisia Europeană urmează să publice un nou raport referitor la progresele înregistrate de cele două state, fiind improbabil ca documentul să includă concluzii favorabile.
Tratatele de aderare a României și Bulgariei la UE includ clauze de salvgardare, valabile până în 2009.
Comisia ar putea recomanda, în iunie, aplicarea unor sancțiuni, privind amânarea acordării unor fonduri sau permisiunea ca alte state membre să nu recunoască deciziei justiției din România și Bulgaria.
Autortățile române au creat o nouă Agenție Națională de Integritate, care are dreptul să pedepsească funcționarii publici pentru delicte financiare, dar eficiența instituției rămâne să fie dovedită, potrivit Financial Times.
