Aeroportul ”Ștefan cel Mare” Suceava ar putea fi operațional, după modernizare, din data de 25 octombrie a.c., cu aproape trei luni mai târziu față de termenul prevăzut în contract, 31 iulie a.c. Dezbaterea publică organizată ieri la aeroport, la care au participat președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, prefectul Constantin Harasim, directorul aeroportului, Ioan Măriuța, Marius Grosu, managerul proiectului, Dan Iordache, responsabil tehnic pentru proiect, precum și parlamentari de Suceava și Botoșani – Ștefan Alexandru Băișanu, Steliana Miron, Costel Șoptică (PNL), Neculai Bereanu (PSD), a arătat problemele care au dus la întârziere și necesitatea ca îndreptarea erorilor să fie finanțată de la bugetul CJ.
Directorul Măriuța a făcut un scurt istoric al proiectului de modernizare a aeroportului și al stadiului actual al lucrărilor, iar reprezentanții constructorului și ai beneficiarului au vorbit deschis despre motivul real al întârzierii în realizarea investiției. Pentru acest proiect, contractul de finanțare a fost semnat în 2011, a urmat licitația, încheiată la sfârșitul anului 2012, în 2013 s-a semnat contractul de lucrări cu firma câștigătoare, Tehnic Asist SRL Botoșani, iar lucrările au început efectiv în ianuarie 2014. Astăzi stadiul financiar al lucrărilor este de 55,4% și stadiul fizic de 66,48%.
Din păcate, conform constructorului și directorului Măriuța, odată începute lucrările, s-a constatat că există foarte multe erori de proiectare și care trebuie obligatoriu corectate pentru ca investiția să fie una de calitate. Corecțiile au presupus cheltuirea de bani și de aici au început discuțiile între constructor și beneficiar. ”Principala problemă a fost finanțarea șchioapă. Disponibilul financiar pe care ni l-am asumat prin contract este de 22 de milioane de lei, dar întotdeauna depășim. Sumele care ar trebui să vină din partea beneficiarului nu sunt operative, ceea ce a dus la îngreunarea lucrărilor. Când nu ai bani, apar discuții. Discuții au fost demult, sunt informări în sensul ăsta. Noi vrem să tragem un semnal de alarmă. Problema numărul 1 între noi și beneficiar este de atragere a acelor fonduri care există undeva, dar se mișcă cu foarte mare greutate”, a declarat managerul proiectului.
Proiectantul a ”uitat” să prevadă burlane pentru scurgerea apelor pluviale
De partea cealaltă, directorul Măriuța a precizat că termenul de plată a facturilor, prevăzut în contract, este de 90 de zile și că niciodată nu s-a depășit termenul. “Beneficiarul va face plata în termen de 90 de zile de la emiterea facturii cu condiția ca lucrările să fie realizate efectiv, iar situațiile de lucrări, verificate și acceptate de beneficiar”, se precizează în contract. Din graficul de plată care ne-a fost pus la dispoziție reiese că plățile s-au făcut la o medie de 35 de zile. Probleme au fost la lucrările suplimentare, generate de deficiențele de proiectare.
Printre exemplele date în dezbaterea de ieri au fost cele referitoare la neconcordanțele dintre cantitățile de materiale din centralizator și cele necesare în mod real, prevăzute în planșele tehnice, lucrări obligatorii – cum ar fi cele de eliminare a apelor pluviale – absente, sau soluții tehnice fără legătură cu realitatea. Constructorul și beneficiarul s-au acuzat de această situație și s-au invitat reciproc să suporte costurile suplimentare.
Astfel, Ioan Măriuța a afirmat că firma de construcții și-a însușit proiectul, așa cum este el, la licitație. Au avut o perioadă pentru a solicita clarificări. ”Au licitat, au semnat contractul, și-au asumat proiectul. Constructorul când a licitat trebuia să se uite nu numai pe lista de cantități, ci și pe planșele tehnice, pe caietul de sarcini, care fac parte din proiectul licitat și asumat. A licitat fără diverse și neprevăzute, contractul a fost încheiat fără a se compensa notele de renunțare cu cele de comandă suplimentară. Tot ce este notă de renunțare se consideră economie și se returnează banii, care se redistribuie la alți beneficiari și tot ce este notă de comandă suportăm noi, ca beneficiar. O spun fără frică, echipa de implementare este de la aeroport și toți au o reținere de a semna o omisiune de proiectare, la presiunea constructorului, deși suntem conștienți că aici lucrăm toți și vrem să avem aeroportul cât mai repede finalizat și de calitate”, a spus directorul aeroportului.
De asemenea, acesta a arătat că proiectantul nu a dat pentru constructor o soluție adecvată pentru uscarea frontului de lucru. După proiectant, asta ar fi trebuit să fie făcută de soare, iar constructorul a considerat necesară uscarea prin stabilizare chimică. ”Constructorul nu a avut dispoziție de șantier pentru aceasta, dar a efectuat-o pentru că era singura soluție optimă”, a recunoscut Măriuța.
Achizițiile suplimentare vor fi făcute din banii CJ
Managerul de proiect a spus și el că proiectantul a ales o soluție ”mai puțin costisitoare, cu așteptarea pierderii umidității de la Doamne Doamne”, numai că aceasta nu se pretează la o lucrare de genul acesta, în mijlocul naturii, într-o zonă cu ploi: ”Firma noastră a investit bani acolo. La turn nu s-a proiectat scurgerea apelor pluviale. Noi am crezut că s-a dorit o piscină la etajul trei. La materiale, ofertez pe o listă de cantități, nu pe niște desene. La Oradea, constructorul, după ce a câștigat licitația, s-a uitat pe proiect și a spus că acel proiect nu este viabil. Și a plecat. Trebuia să facem la fel? Noi am mers pe o soluție constructivă. Legea s-a modificat și nu au mai existat diverse și neprevăzute. Cum ne recuperăm banii cheltuiți?”
”Sunt lipsuri în proiect; o parte le-am eliminat împreună cu constructorul. Vom demara procedurile de achiziții pentru materialele suplimentare și ne vom îndrepta împotriva proiectantului. Vom definitiva lucrarea la termenul de 25 octombrie, care este unul realist, la deschiderea sezonului de iarnă în aviație”, a fost răspunsul directorului aeroportului.
Președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, a arătat ceea ce s-a făcut până acum, dotările noi de care va dispune aeroportul, precizând că acestea vor permite Sucevei să se plaseze foarte sus în ceea ce privește standardele de calitate și siguranță și să câștige, în fața celorlalte aeroporturi, competiția pentru operatorii de zbor.
În ceea ce privește finanțarea suplimentară, aceasta este estimată la 1,7 milioane de lei și într-o primă etapă ar trebui asigurată de bugetul județean.
Explicațiile și vizita pe șantier l-au satisfăcut pe deputatul PNL Alexandru Băișanu, unul dintre criticii întârzierii în finalizarea investiției, deși a precizat de mai multe ori pe parcursul întâlnirii că justificările nu aduc avioane la Suceava de la 1 august, cum s-ar fi putut întâmpla dacă aeroportul era finalizat conform contractului.
