Nu s-a întâmplat nici o minune la Polivalentă, dar fetele de la Oltchim merită felicitările noastre. N-or fi ele cele mai bune, dar foarte bune tot sunt. Măcar ne putem consola cu titlul de golgeter al Ligii Campionilor, cucerit de adversara de sâmbătă, Cristina Vărzaru. Aruncarea aceea cu efect din încheietură, cu mingea schimbându-și direcția la atingerea podelei, ne-a arătat cu cine avem de-a face: o jucătoare de primă mână!
De altfel, weekend-ul tocmai încheiat a abundat în finale. Până la a trece la ce ne doare, merită amintită finala Masters-ului de la Madrid, un meci de care multora ne era dor, în așteptarea Roland Garos-ului și Wimbledon-ului: Federer contra Nadal. Nu am cum cuprinde aici rezultatul, dar intuiesc o victorie a spaniolului. Nadal și-a construit un sezon pe zgură în forță, in crescendo, propunându-și un vârf de formă la open-ul parizian. Un obiectiv realist și perfect realizabil. În schimb, până acum, Federer a ales să nu se macine fizic în fața maratoniștilor zgurii. Desigur, nu va ceda fără luptă Roland Garos-ul, mai ales în cazul unei conjuncturi favorabile ca anul trecut, dar cred că abia la Wimbledon va da totul. Acolo însă îl așteaptă și pe scoțianul Murray, pentru care afacerea Wimbledon a devenit problemă națională.
În fine, la fotbal ne-am procopsit cu două fericite realizatoare de event, Chelsea – cu ceva emoții (Portsmouth a ratat un penalty la 0-0 în a doua repriză!), în timp ce Bayern i-a demolat pe muzicanții din Bremen cu 4-0, lansând astfel și un mesaj războinic către Mourinho. În liga mitică, CFR a reușit cumva să nu împingă suspansul până în ultima etapă, dar evoluția „adversarului” Viera a fost de toată jena. Peste orice s-ar mai putea trece cu vederea, însă intervenția de la primul gol, acea ieșire în dorul lelii la intercepție, a fost făcută de parcă era la un antrenament de refacere după o întindere! Dacă există o justiție în fotbal, atunci măcar Cupa va ajunge, în sfârșit, și în Moldova. Există un început în toate.
