Manifestare

Final de „Toamnă la Voroneț”



Președintele juriului, Copel Moscu, înmânându-i Codruței Angelescu Trofeul "Toamnă la Voroneț"
Președintele juriului, Copel Moscu, înmânându-i Codruței Angelescu Trofeul "Toamnă la Voroneț"

După cinci zile de vizionări ale fotografiilor, filmelor și diaporamelor prezentate în concurs, peste ediția a XXVIII-a a Festivalului național de fotografie, film, diaporamă și artă fotografică „Toamnă la Voroneț” s-a tras cortina. S-a început cu fotografia
Manifestările au început sâmbătă, cu vernisajul celor două expoziții, „Atelierul de măiestrie fotografică” și „Repere vizuale – 1850 – 1950, unicate”.
Pe lângă cele peste 100 de fotografii realizate de fotografi profesioniști din România, Ungaria, Serbia, Austria, cei ce au călcat pragul Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina au putut admira și un istoric al celor 110 ani de fotografie cu ajutorul imaginilor, al aparatelor de fotografiat foarte vechi și al accesoriilor utilizate în realizarea imaginilor foto.
„Docu-film” sau amintiri despre Bucovina
În urma unui parteneriat încheiat cu Arhiva Națională de Film, la Gura Humorului au putut fi vizionate mai multe filme de arhivă românești care au prezentat obiceiurile populare și mănăstirile din Bucovina.
Cel mai vechi film prezentat a fost „Vatra Dornei”, o producție din 1935, regizată de Eugen Janovics, dar filmul care a adus chiar și lacrimi pe obrajii spectatorilor a fost „Obiceiuri din Bucovina”, un documentar regizat de Henri Stahl, realizat în 1937 și care prezintă o nuntă din Mănăstirea Humorului.
„Serbările arcășești din Bucovina”, un film realizat tot în 1937, în care regizorii Laszlo Fekete, Istvan Miskowsky, reușesc într-un minut și 50 secunde să ne introducă în atmosfera serbărilor de la Bucșoaia din 2 iulie 1937, la care au participat regele Carol al II-lea și Mihai, Marele Voievod de Alba Iulia, a fost urmărit cu deosebit interes, la fel ca și filmele „Bucovina, țara mănăstirilor” realizat în 1937 și dedicat așezămintelor de închinare, ctitorie a domnitorilor din Moldova, „Serbările dezrobirii”, un film realizat în 1942, un reportaj al manifestărilor oficiale de la Cernăuți și Chișinău din octombrie 1942 legate de revenirea administrației românești în Basarabia și Bucovina de Nord. Cel mai nou film prezentat a fost „Navigatori care dispar”, o producție „Sahia Film” din 1965, în regia lui Ion Moscu, un film color, despre plutașii de pe Bistrița.
„Mondo-film” s-a impus prin imaginea imigrantului român
În cadrul colajului de filme documentare realizate în Franța, Marea Britanie, Italia și Grecia și reunite sub titlul „Mondo-film” s-a remarcat filmul francez „Stela”, producător Cauri Films – Ostinati, un film despre viața unei familii de romi din România care locuiește la periferia Parisului. Filmul prezintă destinul dramatic al Stelei care pleacă la Paris împreună cu soțul ei pentru că vrea să scape de viața mizeră din Brăila. Ajunși în Franța, se confruntă cu mai multe greutăți și, în locul unui trai decent, lipsit de griji, au o viață zbuciumată, mizeră.
Alte documentare prezentate au fost „For India” – realizator Sandhya Suri, „Trentino: Danze della Tradizione”, producător Neuma Multimedia, „Dor de Elada”, realizator TV – UER.
Două zile pline de emoții pentru concurenți
După deschiderea oficială a Festivalului Toamna la Voroneț, ediția a XXVIII-a, care a avut loc luni dimineață, timp de două zile au fost vizionate zeci de filme realizate de amatori și de profesioniști, au avut loc întâlniri ale cinefililor cu regizorii producțiilor prezentate, s-a făcut analiza filmelor înscrise în acest proiect cultural.
Juriul festivalului „Toamnă la Voroneț”, format din Copel Moscu, Mircea Bunescu și Cătălin Apostol la categoria „film” și Savel Cheptea, Dan Buruleanu și Victor Rusu la categoria „Diaporamă” a avut o misiune dificilă și, așa cum spunea și realizatorul unui film într-o discuție după prezentarea producției, „după fiecare festival rămâi cu ceva, fie că ești dezamăgit, impresionat, indiferent, fie că a existat acolo un film care ți-a rămas încă în memorie și îți dorești să-l revezi sau poate aștepți ediția de anul viitor unde, poate, va fi un film și pe gustul tău”.
„Lumea s-a dezobișnuit să vadă filmele în sala de cinema”
Așa cum am aflat de la președintele juriului, Copel Moscu, profesor la Facultatea de Film, Universitatea de Arte București, „se vede clar că este cu totul și cu totul altceva decât la ediția anterioară, în sensul bun al cuvântului. Avem un festival cu o selecție remarcabilă, filmele intrate în concurs sunt ale unor profesioniști de marcă, avem ocazia să vedem filme de scurt metraj și filme de lung metraj de valoare. Asta înseamnă că festivalul a ajuns la maturitate și încet, încet, suntem pe cale să îl transformăm într-un festival internațional. Începând din 2009, vom avea și sprijinul Centrului Național de Cinematografie în organizarea acestui festival, care va căpăta o greutate mai mare. Anul 2009 probabil va aduce producții și mai valoroase, mai ales în premieră absolută. Cinematografia noastră a ajuns să producă anual 20 – 25 de filme de lung metraj, scurt metraj, documentare care vor putea fi văzute în premieră aici la Gura Humorului. Din motive organizatorice și probabil sentimentale, realizatorii cred că vor fi de acord, și am reușit anul acesta să conving pe mulți din ei să-și aducă filmele aici, în premieră absolută. Problema rămâne a atragerii spectatorilor în sală, vom face și o promovare mai puternică și o selecție a acestor filme vor fi proiectate și la Suceava, vor fi și proiecții intinerante cu cele mai bune producții, în așa fel încât multă lume să vadă filmele în premieră absolută. Va trebui să reobișnuim filmul cu proiecții de documentare, probabil că lumea s-a dezobișnuit să vadă filmele în sala de cinema. Adevăratul act artistic acolo se produce, în sala de cinema și nu la televizor. Un spectacol cinematografic este cel care dă măsura și valoarea unui film”.
Premii și premianți
Film:
Marele premiu și trofeul „Toamnă la Voroneț”- „Roata, piua și daracul”, autor Codruța Angelescu din București.
Premiul pentru cel mai bun film documentar – „Zodia Pământului”, autor Laura Lachovolea, din Iași.
Premiul pentru regie – „O mamă în împărăția umbrelor”, autor Violeta Gorgos, Iași.
Premiul pentru imagine – „Masacrul”, autor Eduard Grigore, Constanța.
Premiul Primăriei Orașului Gura Humorului – „Drum de mijloc”, autor Dan Marian Codre, Curtici.
Premiul Juriului – „Ultimii români”, autor Razvan Butaru, București. Mențiune – „La capătul lumii”, autor Constantin Mărăscu, Timișoara Secțiunea film documentar studențesc:
Premiul pentru cel mai bun film documentar – „Nea Pintea…model”, autor Adina Pintilie, UNATC București.
Premiul pentru regie – „A fost odată în Transilvania”, autor Manuela Morar, Universitatea Hyperion, București.
Premiul pentru imagine – „Mulțumesc”, autor Millo Simulov, UNATC București.
Mențiune – „Milki Way”, autor Ivana Mladenovic, UNATC București Diaporama:
Premiul I, Mihai Gheorghe – Ploiești
Premiul II, Ovidiu Mihai Tot – Cluj Napoca
Premiul III, Sandu Traian Cimpoieru – Cluj Napoca. Premiul de excelență s-a acordat octogenarei Natalia Colocolnicov, care a fost prezentă la Festivalul de la Gura Humorului pentru a 28-a oară.



Recomandări

Două dintre romanele lui Cătălin Mihuleac, „America de peste pogrom” și „Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine”, traduse în Franța

Două dintre romanele lui Cătălin Mihuleac, „America de peste pogrom” și „Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine”, traduse în Franța
Două dintre romanele lui Cătălin Mihuleac, „America de peste pogrom” și „Poziția a unsprezecea și domnișoarele lui Fontaine”, traduse în Franța

Iulia Hlamagă, elevă a Liceului Tehnologic „Mihai Eminescu” Dumbrăveni, a câștigat Marele premiu la Concursul Național de Poezie „Iulia Hasdeu”

Omul de afaceri sucevean Alexandru Șcheul i-a prezentat personal marelui actor Florin Piersic motocicleta „Mărgelatu”

Omul de afaceri sucevean Alexandru Șcheul, i-a prezentat personal marelui actor Florin Piersic motocicleta „Mărgelatu”
Omul de afaceri sucevean Alexandru Șcheul, i-a prezentat personal marelui actor Florin Piersic motocicleta „Mărgelatu”