„Filosofia ingineriei și artefactului în era digitală – PHEADE 2009”

Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava va găzdui, în intervalul 6-8 februarie a.c., workshopul internațional intitulat „Filosofia ingineriei și artefactului în era digitală – PHEADE 2009” („Philosophy of Engineering and Artifact in the Digital Era”). Abordarea explicită și simultană a unor domenii de cercetare emergente
Manifestarea științifică, prin care se urmărește – pentru prima dată în România – abordarea explicită și simultană a unor domenii de cercetare emergente (cum sunt filosofia tehnologiei și filosofia ingineriei) este organizată de Catedra de Filosofie, Științe Sociale și Politice din cadrul Facultății de Istorie și Geografie a universității sucevene, prin profesorii Viorel și Emilia Guliciuc.
Așa cum ne-au spus organizatorii, „tehnologia și ingineria au ajuns la un grad de maturitate propice dezvoltărilor meta-teoretice, datorită avalanșei de întrebări privind specificul și demnitatea lor teoretică”.
Ce este ingineria, ce este și ce face un inginer, de ce fac inginerii ceea ce fac, iată doar câteva din întrebările tot mai prezente în cercetările filosofilor.
Pe de altă parte, inginerii și tehnologii se întreabă ce utilitate are filosofia pentru inginerie, dacă poate exista o etică inginerească fără o teorie morală, dacă ingineria are o dimensiune socială, sau ce este un artefact.
Ceea ce fac inginerii…
Specificitatea demersului inginerului diferă de specificitatea muncii artistului sau de aceea a arhitectului; de aceea, ea cere o explicație epistemologică și axiologică adecvată.
„Ceea ce fac inginerii – subliniază prof. univ. dr. Viorel Guliciuc – este întotdeauna subiect de evaluare morală. De aceea, ceea ce fac ei are întotdeauna demnitate filosofică. Anumite cercetări legate de dimensiunea filosofică a ingineriei nu mai sunt respinse și nici privite drept simple curiozități”.
„Pe de altă parte – continuă el – ceea ce fac inginerii este întotdeauna o întreprindere rațională. Din aceste motive, filosofía ingineriei reprezintă un domeniu de cercetare filosofică foarte actual, căruia îi sunt dedicate tot mai multe manifestări științifice”.
Filosofia ingineriei și filosofia tehnologiei
„Filosofia ingineriei – ne spune Viorel Guliciuc – se interesează de problemele filosofice aplicabile ingineriei, iar filosofia tehnologiei este dedicată studierii tehnologiei și efectelor ei sociale. Cum însă ingineria este un domeniu care privește facerea de lucruri și nu doar înțelegerea lor, ea este intim legată de tehnologie și tehnică. Diferențele dintre ele sunt date, parțial, de proveniențele lor: la filosofia ingineriei ajungi dinspre inginerie, la cea a tehnologiei, dinspre filosofie, dar și de extensiile domeniilor lor”.
Program interdisciplinar de cercetare
Secțiunile workshop-ului vor fi focalizate multiplu (fie pe perspectiva ingineriei, fie pe cea a filosofiei, pe cea a creației, pe dialogul dintre filosofie și inginerie ori pe cel dintre filosofie-inginerie-inventică), pentru a permite detectarea unor posibile teme comune de cercetare, care să intereseze atât pe ingineri, cât și pe filosofi.
Temele abordate vor pune bazele unui program interdisciplinar de cercetare, iar lucrările colocviului vor sta la baza elaborării unui apel pentru participarea la un proiect de cercetare.
Cele mai bune dintre lucrările colocviului vor fi publicate într-un număr special al revistei „Tehne” din Olanda și într-un număr special al revistei românești „Rosophya”, care va fi lansată până la jumătatea acestui an.
La finalul workshop-ului, personalitățile prezente vor fi invitate să devină membri de onoare ai Societății Românești de Filosofie, Inginerie si Tehnoetică, societate care va fi înființată până la sfârșitul acestei luni.
Invitați din țară și străinătate Dintre invitații din țară îi numim doar pe acad. Alexandru Boboc (Universitatea București), acad. Teodor Dima (Universitatea „Al. I. Cuza” Iași), prof. univ. dr. Marin Aiftincă (secretar științific al Secției de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie a Academiei Române), prof. dr. ing. Ștefan Iancu (secretar științific al Secției de Știința și Tehnologia Informației a Academiei Romane), prof. univ. dr. Mircea Dumitru (prorector al Universității București), prof. univ. dr. ing. Virgil Moldovan (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca), prof. univ. Traian Dinorel Stănciulescu (președinte al Asociației Române de Studii Semiotice, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași), conf. univ. dr. Gheorghe Clitan (decan al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării, din cadrul Universității de Vest, Timișoara.
Dintre invitații din străinătate îi menționăm pe Raymond Turner, profesor la Universitatea din Essex, Lorenzo Magnani, profesor la Universitatea din Pavia , Kuruvilla Pandikattu, conf. univ. dr. la Institutul Papal din Poona și director adjunct al Institutului Indian de Știință și Religie, Piotr Boltuc, conf. univ. dr. la Universitatea de Studii Economice din Varșovia, Colin Schmidt, conf. univ. dr. și cercetător la Universitatea Maine.