Filipii de iarnă, patroni și ocrotitori ai lupilor

Calendarul popular dedică zilele de 29-31 ianuarie Filipilor de iarnă, reprezentări fantastice năpraznice celebrate în plin miez al iernii pastorale.
Protejau lupii și le favorizau înmulțirea
În credința populară, Filipii de iarnă (ca și cei de toamnă, marcați în intervalul 14-28 noiembrie) sunt patroniși ocrotitori ai lupilor.
Așa cum consemnează etnograful Mihai Camilar în lucrarea „Calendarul popular bucovinean: punte peste veacurile misterului existenței” (Editura Mușatinii, Suceava, 2012), „înainte se credea că Filipii de iarnă umblau în cete de câte 3-7 indivizi și produceau, în aceste zile, mult rău oamenilor, în special celor din zonele pastorale ale Bucovinei”.
Filipii de iarnă, spune el, „erau răzbunători dacă li se ignorau zilele, schilodind, rănind și îmbolnăvind oamenii, protejându-i pe lupi și asigurându-le acestora o fecunditate deplină, favorizând înmulțirea lor”.
De aceea oamenii din comunitățile pastorale se îngrijeau să se protejeze săvârșind rituri profilactice pentru a contracara înmulțirea lupilor.
„Se sistau torsul, scărmănatul lânii, țesutul și cojocăritul” și se „închidea gura lupilor”
În zilele Filipilor de iarnă erau interzise activitățile legate de prelucrarea produselor alimentare și „se sistau torsul, scărmănatul lânii, țesutul și cojocăritul”.
„Acum – scrie Mihai Camilar – se proceda simbolic la «închiderea gurii lupilor»prin încleștarea, timp de trei zile, a pieptenilor metalici folosiți la prelucrarea lânii, se astupau găurile din vatră pentru ca, prin analogie, să se astupe și ochii sălbăticiunilor”.
Femeile se fereau să rostească numele lupului, să se pieptene (credința era că „cel ce umblă cu pieptenele va fi mâncat de lup”) și să coase („în zilele Filipilor nu e bine să coși, să înțepi cu acul, să împletești, că înțepi bubatul/vărsatul de vânt”).
Se azvârleau peste casă dinții de lapte ai copiilor și nu se arunca afară cenușa din vatră
Mai era obiceiul ca în aceste zile, așa cum spune Mihai Camilar, să se azvârle peste casă dinții de lapte ai copiilor și nu se arunca afară cenușa din vatră, deoarece „cărbunii aprinși puteau favoriza fecunditatea lupoaicelor”.
Bărbații nu lucrau în zilele de 29-31 ianuarie în pădure de teama lupilor, încredințați fiind că aceștia se vor năpusti asupra oilor din gospodărie, credință care este încă vie în unele sate din Bucovina (Mănăstirea Humorului, Fundu Moldovei, Breaza, Ciocănești, Cârlibaba, Broșteni, Șaru Dornei…).