Filarmonica de pe străzile Romei



Săptămâna trecută s-a sărbătorit Joia Verde sau Paștele Țiganilor. Este un obicei care are loc an de an la Gulia, lângă Dolhasca, acolo unde trăiește o importantă comunitate a țiganilor din județul Suceava.
La fața locului s-au adunat sute de oameni, dar și reprezentanți ai Prefecturii Suceava, ai Primăriei Dolhasca și șefi ai Partidei Romilor. Toate bune și frumoase, până când a venit vremea spectacolului.
Așa cum s-ar fi așteptat orice om cu capul pe umeri, programul de muzică și dansuri țigănești trebuia să fie atributul exclusiv al țiganilor. Ei bine, nu!
Un superb program de dansuri țigănești a fost oferit de reprezentanții Ansamblului „Ciprian Porumbescu” din Suceava, recital care face parte, de altfel, din repertoriul lor de mai mulți ani. Apropo, cine o fi plătit această reprezentație? Cumva Consiliul Județean Suceava?
Revenind la evenimentul de săptămâna trecută, trebuie spus că țiganii de pe margine au aplaudat îndelung programul românilor de pe scenă, ca într-un film perfect al absurdului.
Nici muzica nu a fost interpretată de țigani, în formație regăsindu-se cu greu un membru al acestei etnii.
Se pare că în zeci de ani lucrurile s-au inversat radical. Cel puțin în domeniul artistic. Românii cântă și dansează pentru țigani și nu așa cum se întâmpla odinioară, când țiganii erau recunoscuți și apreciați ca menestreli desăvârșiți.
Să fiu țigan și să-mi cânte un român la propria petrecere mi se pare de-a dreptul neverosimil. Păi la câți țigani sunt pe străzile din Roma, Paris sau Oslo se forma nu doar o formație de lăutari, ci o filarmonică lărgită. Iar dacă s-ar fi dorit acest lucru nu cred că era nici o piedică. La câți bani s-au aruncat pe fereastră pentru integrarea țiganilor, un 5% pentru un astfel de proiect cu șanse mari de reușită era chiar o nimica toată.
Adică vrei să-i integrezi pe țigani oferindu-le cursuri de recalificare în tot soiul de meserii apuse sau fără viitor, dar nu te gândești să-i perfecționezi și să-i organizezi în ceea ce știu ei foarte bine: muzica.
Un astfel de proiect ar fi avut un dublu rol: se cheltuiau în mod util banii europeni și, în plus, un turneu european cu actualii trubaduri ai străzilor occidentale ar fi putut contribui la creșterea imaginii României într-o perioadă în care intoleranța crește proporțional cu fiecare faptă reprobabilă atribuită celor care provin de pe meleagurile noastre.
Să cânte muzica? Da, dar depinde cine dă din arcuș, unde o face și în ce condiții.



Recomandări

Selecție de elevi cu vârste între 12 și 18 ani, din toată țara, pentru proiectul Romanian Youth Jazz Orchestra

Selecție de elevi cu vârste între 12 și 18 ani, din toată țara, pentru proiectul Romanian Youth Jazz Orchestra
Selecție de elevi cu vârste între 12 și 18 ani, din toată țara, pentru proiectul Romanian Youth Jazz Orchestra