Ediția de anul acesta a Festivalului Național al Păstrăvului a avut loc în perioada 13 – 15 august 2011, la Ciocănești, evenimentul fiind inclus în cadrul programului turistic „Pelerin în Bucovina”.
Valorificarea Bistriței Aurii în scop turistic
În prima zi a festivalului, în odaia meșterilor populari din incinta Muzeului Național al Ouălor Încondeiate a fost organizat un simpozion în cadrul căruia au fost dezbătute teme precum „Bistrița Aurie – izvor de apă curată, izvor de aur, casă a păstrăvului, lostriței și lipanului”, „Bistrița Aurie – așternut alunecos pentru călătoria cu plutele tradiționale, dar mai ales în economia turismului”, „Păstrăvul – pasiune, știință, afacere, gastronomie”, „Tradiția la ea acasă”, „Nisipurile aurifere”, „Istoria festivalurilor din Ciocănești”, „Turismul – o șansă reală, odă străbunilor”.
La discuții au participat primarul comunei Ciocănești, Gheorghe Tomoiagă, președinta ANTREC Suceava, Niculina Vasiluț, lector dr. Nicolae Crăciun, de la Facultatea de Biologie din București, dr., directorul DSVSA Suceava, Petrea Dulgheru, care este și crescător de păstrăv, președintele Forumului Montan din România, prof. dr. Radu Rey, președinta Federației bucătarilor din România, dr. ing. Gabriela Berechet, socio-psihologul Dan Mitric, care este și crescător de păstrăv, directoarea Muzeului de Etnografie din Vatra Dornei, Minorica Dranca.
La simpozion au fost dezbătute și probleme legate de ecologizarea râului Bistrița, păstrarea apelor curate, o condiție esențială pentru ca păstrăvul să se dezvolte în mod normal. În acest sens, s-a pus problema inițierii unui program național de reconstrucție ecologică a râurilor din Carpați pentru creșterea păstrăvului și a lostriței.
Pescari, dar și specialiști în piscicultură au „furat” din sfaturile înțelepte ale celor care se pricep la păstrăv, purtându-se discuții despre regele apelor de munte – păstrăvul, regina apelor de munte – lostrița, și “fiul lor”, cum a fost numit lipanul.
Sâmbătă seara, turiștii sosiți în număr mare la Ciocănești au participat la slujbele de vecernie de la mănăstirile Sfânta Cruce Suhard, Sfântul Ștefan cel Mare Ciocănești, Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Botoș.
„La Ciocănești este la fel ca pe Himalaya”
La Ciocănești a fost prezent și omul de știință de renume mondial Ovidiu Bojor, academician și fitoterapeut român, membru al Academiei de Științe Medicale, cel care a cercetat și a pus la dispoziția publicului medicamente „care vin din natură”.
Unul dintre marile proiecte științifice pe care le-a realizat Ovidiu Bojor îl reprezintă cartarea florei medicinale din Carpați, căreia i-a dedicat nu mai puțin de 25 de ani, metodologia elaborată în timpul acestei îndelungate operațiuni fiind adoptată de către Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială și recomandată țărilor în curs de dezvoltare.
Ovidiu Bojor a condus patru expediții științifice pentru explorarea florei medicinale din Himalaya. În 1985, a condus și a sponsorizat prima expediție româno-nepaleză în Himalaya și a participat la mai multe misiuni exploratorii în Afganistan și în Africa (Ruanda, Tanzania, Uganda, Burundi și Botswana).
Activitatea științifică a lui Ovidiu Bojor s-a concretizat în peste 40 de brevete de invenție, majoritatea aplicate în cercetare și în producție.
În cadrul întâlnirii de la Ciocănești, academicianul român afăcut o asemănare între meleagurile străbătute pe cele patru continente, concluzionând că „la Ciocănești se simte la fel ca pe Himalaya. Sunt aceiași oameni, oameni de munte, cu sufletul curat, cu fruntea sus, cu încrederea în viitor și cu foarte multă credință, indiferent de religie”, a spus Ovidiu Bojor.
Parada portului, a călăreților și a căruțelor
A doua zi a festivalului, duminică, 14 august, a început cu cea de-a doua etapă a concursului de pescuit păstrăv, iar de la ora 11:30 plutele au pornit din nou pe Bistrița Aurie, de la Orata la Oița.
La ora 12,00, de la Muzeul Național al Ouălor până la scena de pe stadionul din Ciocănești a avut loc parada portului popular. Buciumașii și trâmbițașii, călăreții, căruțele gospodarilor ciocăneșteni, membrii formațiilor folclorice din comună îmbrăcați în straie populare și tinerii care au adus mascota festivalului (un păstrăv confecționat din nuiele) și cobza mare de păstrăv afumat au fost întâmpinați de sutele de persoane (turiști și localnici) cu aplauze și cu mult respect.
Ediția a VIII-a a Festivalului Național al Păstrăvului a fost deschisă oficial de primarul comunei Ciocănești, Gheorghe Tomoiagă, împreună cu vicepreședintele Consiliului Județean Suceava Daniel Cadariu și deputatul Dumitru Pardău.
“Am făcut pauză un an cu festivalul. Am lăsat să crească păstrăvii și de aceea curiozitatea mare a fost să vedem cât de mari au fost păstrăvii pe care i-au prins pescarii sâmbătă seara și duminică dimineața. Și avem vești bune. Avem oaspeți din mai multe țări europene, dar și din America, care s-au obișnuit să fie prezenți pe 15 august la Ciocănești, la hramul satului. Festivalul Păstrăvului coincide cu această sărbătoare a Ciocăneștiului, a Bucovinei, a crescătorilor de păstrăv, a iubitorilor de natură, de apă curată, de aer curat și de tot ceea ce ne face sufletul curat”, a spus primarul Gheorghe Tomoiagă.
Vicepreședinte Daniel Cadariu s-a referit la modul cum primarul Gheorghe Tomoiagă a făcut cunoscut Ciocăneștiul în țară și străinătate, declarând că „prin perseverența domniei sale, prin talentul de a pune alături oameni care să promoveze zona a reușit acest lucru. Perseverența unui om, perseverența unei echipe poate promova o zonă și, de ce nu, poate promova tradiția dintr-o anumită zonă”, a spus Cadariu.
Festivalul Păstrăvului din acest an a fost organizat prin implicarea unor oameni din suflet ai Bucovinei.
„Acum zece zile, festivalul de la Ciocănești era o incertitudine. M-am luptat împreună cu domnul Tomoiagă pentru a găsi sprijin la Consiliul Județean, pentru ca, într-o perioadă în care banii sunt din ce în ce mai puțini, să facem ceea ce am făcut la edițiile anterioare. Festivalul Păstrăvului de anul acesta s-a organizat numai în patru zile și jumătate. În zona Dornelor nu avem decât munții, Bistrița, aerul curat și văzduhul. Dacă la Suceava, capitala județului, există Cetatea, la Rădăuți există Putna, la Humor există mănăstirile Humor și Voroneț, noi aici suntem alături de Bistrița și de munți. Trebuie să o promovăm, trebuie să promovăm zona pentru ca turiștii care ajung aici să poată să stea în condiții naturale, să consume produse ecologice adevărate. Bistrița este cel mai frumos râu din țară”, ne-a spus dr. Petrea Dulgheru, unul dintre organizatori.
Turiștii prezenți duminică la Ciocănești au putut participa la river rafting împreună cu membrii serviciului Salvamont Vatra Dornei, au vizitat expoziția de gastronomie vegetariană și au asistat la un recital cu muzică religioasă.
Muzica creștină, ortodoxă și catolică, ofrandă Sfintei Maria
Duminică, muzica creștină a fost o ofrandă adusă Sfintei Maria. Au evoluat pe scenă în aplauze și în pioșenia sufletească corespunzătoare unui asemenea eveniment corul Parohiei Botoș și grupul vocal de la Clubul Copiilor din Fălticeni, condus de învățătoarea Maria Tanasă.
Preotul Ciprian Marius Pop, din Cluj-Napoca, „un mare artist al României, călăuzit în viață de Dumnezeu și dragostea pentru muzica populară”, a transmis prin cântec ofranda de suflet pentru Sfânta Maria, iar corul „Ecclesia” al Parohiei Dorna Candrenilor, „un cor de excelență, o mlădiță de Madrigal, un cor mai puțin obișnuit pe meleagurile moldovene”, a prezentat un spectacol aplaudat îndelung de cei prezenți.
Seara, în prezența sutelor de spectatori a avut loc primirea lui Bogdan Vodă și a plăieșilor cu făclii.
11 cupluri sărbătorite la împlinirea a 50 de ani de căsnicie
Luni, după Sfânta Liturghie la hramul bisericii Adormirea Maicii Domnului din Ciocănești, pe stadionul din localitate a început un program deschis pentru toate generațiile. Cei prezenți au aplaudat cele 11 cupluri de gospodari care au sărbătorit 50 de ani de căsnicie și care au primit și binecuvântarea preoților.
„Să îi admirăm pe acei oameni care s-au înțeles cu bună voință timp de jumătate de secol”, a fost îndemnul primarului Gheorghe Tomoiagă.
Cel mai mare borș de pește
Ca și la edițiile anterioare, Olguța Mihalciuc a fost bucătarul-șef pentru prepararea celui mai mare borș de pește, pentru care a folosit peste 50 de kilograme de pește, zarzavat, orez, peste 250 de litri de apă, borș de putină. A fiert mai întâi păstrăvul, legumele, borșul de putină, verzăturile, care la Ciocănești se numesc păpuși, pentru că se fac în legături.
Alexandru Ursescu, baci responsabil la una dintre stânele din Suhard, a preparat în stâna tradițională amplasată lângă scenă caș proaspăt. „Am pus laptele, îi dăm cheagul, după o perioadă de 30 de minute se prinde și de la 30 de minute începem să-l agităm pentru a-l strânge. Operațiunea se numește închegatul laptelui și se face într-un ciubăr de lemn. Cașul cel mai bun se face în vase de lemn. Numai urda se face în ceaun pentru că se pune la foc. Dintr-o sută de litri de lapte vor ieși zece kilograme de caș”, ne-a spus Alexandru Ursescu.
Tot el a făcut și miel jintuit. „Se pune mielul la fiert cu apă. După ce fierbe carnea de miel se adaugă cartofii și tocmagii de casă, pentru că sunt cei mai buni pentru carnea de miel cu jintuit. După ce sunt fierte toate acestea se adaugă jintuitul și se lasă la fiert 15 – 20 de minute, după care se pun condimentele, sare, piper, zarzavaturi tăiate mărunt, care dau și gust și aspect. Se poate mânca cu mămăligă sau cu pâine de casă”, a fost rețeta de miel jintuit spusă de Alexandru Ursescu.
Vasile Șcheu s-a ocupat de mămăligă. „Nu mai este cu diametru de doi metri, este una de criză, după rețeta tradițională, apă, sare și un sac de făină de porumb. Dacă este nevoie mai facem o mămăligă, dar sperăm să ajungă”, ne-a spus Vasile Șcheu.
Și pentru că borșul de pește a fost oferit gratuit la peste 1.000 de persoane, nu a lipsit îmbulzeala pentru a prinde o farfurie din delicioasa mâncare, iar unii, chiar dacă acestea nu erau de unică folosință, au plecat cu farfuriile acasă pentru a le păstra ca amintire.
Concursuri culinare
Dacă duminică proprietarii de pensiuni și reprezentanții ANTREC s-au întrecut la gătit bucate de post, dulcețuri și siropuri, luni concursul de artă culinară a constat în pregătirea mâncărurilor care au ca bază păstrăvul.
Noutatea în materie de pregătit bucate din păstrăv a avut-o doamna Dafina de la Casa Dafina și Ioan Turda, din Săpânța, Maramureș, care au pregătit păstrăv în jintuit.
„Rețeta este simplă, un păstrăv montan împănat cu slăninuță afumată și cu cimbrișor de câmp prăjit puțin pe grătar. Păstrăvul este din albia râului Bistrița, l-am pescuit duminică la concursul de pescuit, slana este din Maramureș, iar cimbrișorul de pe un câmp, l-am cules dimineața în drum spre mănăstire”, ne-a spus Ioan Turda.
De la doamna Dafina am aflat că fierbem jintuitul în ceaun, punem mărar, păstrăvul, după care se fierbe în jintuit.
Tot o noutate a fost și păstrăvul prezentat de reprezentanții ANTREC Bucovina. Ei au pregătit saramură de păstrăv, dar păstrăvul a fost fiert după ce a fost învelit în frunză de potbal.
Din Vatra Dornei, pensiunea Poiana Izvoarelor a pregătit cele mai arătoase bucate, cum ar fi plăcintă din păstrăv, păstrăv somonizat, chifteluțe din păstrăv, saramură de păstrăv, sarmale din păstrăv, păstrăv umplut cu nucă, orez și ciuperci.
