Satul cultural al României în 2014, comuna-muzeu Ciocănești, a găzduit în perioada 14-16 august cea de-a XII-a ediție a Festivalului Național al Păstrăvului. De pe 10 august s-au derulat activități în cadrul „Săptămânii plutăritului”, ultimii plutași autentici din zonă, Vasile Morar, Vasile Raia, Savu Rusu și Peter Cântea, construind o plută turistică împreună pentru turiștii ajunși în zonă și care au dorit să învețe câte ceva despre tainele acestei meserii uitate. Cei prezenți au învățat să sfredelească, să lege cu șufa lemnul, să taie bușteanul cu joagărul sau să îl curețe cu barda și cuțitoaia.
Din cauza debitului foarte scăzut al apei și a faptului că nu mai sunt haituri, „croaziera“ pe apa Bistriței nu s-a mai desfășurat.
Savu Rusu ne-a spus: „Bistrița nu mai este pregătită pentru plutărit, dacă pornim mergem din bolovan în bolovan. Ar trebui amenajat cursul Bistriței, ar trebui făcut un pic de strungă ca să poată merge plutele. Din 1969 nu s-a mai transportat lemn cu pluta pe Bistrița și de aceea nu s-a mai amenajat cursul apei”.
Duminică, în cadru festiv, primarul comunei, Radu Ciocan, i-a premiat pe plutași pentru că păstrează această tradiție, iar sătenii i-au cinstit cu afinată și palincă, așa cum se făcea pe vremuri, la coborâre, când oamenii de pe plute erau întâmpinați de soții cu merinde, iar bărbații le ofereau băutură.
Stânele de pe Suhard, atracție pentru turiști
Vineri, în prima zi a festivalului, și duminică au fost organizate drumeții la stânele turistice de pe muntele Suhard. Prima oprire a turiștilor a fost la Mănăstirea Sfânta Cruce pentru o scurtă rugăciune. Un alt popas a fost la stâna Șfețărie, unde gazda, Alexandru Șcheu, a pregătit caș și urdă, cârlan jintuit și alte bucate din carne de oaie pregătite la ceaun. Turiștii au fost interesați și de cum se făcea șvaițerul, stâna fiind renumită în trecut pentru acest produs, iar o parte din beciurile vechi de peste 150 de ani în care acesta era păstrat pentru maturare câte 120 de zile au rămas până astăzi.
Tot pe Suhard au ajuns și turiști călare, turismul ecvestru câștigând din ce în ce mai mult teren în bazinul Dornelor.
„Promovăm Munții Suhard pentru că dorim ca, pe viitor, acest masiv muntos să îl transformăm într-o destinație de vacanță pentru cei care vin în zona noastră“, ne-a declarat primarul din Ciocănești, Radu Ciocan.
Mina Oița face parte din circuitul turistic al comunei Ciocnești
Turiștii ajunși la Ciocănești au fost invitați să viziteze și mina turistică Oița. Din cele 15 galerii din care se extrăgea minereu de mangan utilizat la producția de tablă de la Combinatul siderurgic de la Galați, se vizitează doar una dintre galerii. După un instructaj, cei ajunși la Oița au fost echipați cu cizme de cauciuc, cască de miner cu lampă și bluză de salopetă, pentru că temperatura în mină este de 3 grade Celsius. Intrarea în mină s-a făcut după o perioadă de acomodare în gura minei, timp în care ghidul, Petrică Moroșan, un fost miner care a lucrat la mina Oița 27 de ani, a prezentat un scurt istoric al minei, activitatea minieră în regiune datând din 1770.
La lumina lămpilor, în drumul spre „inima pământului” s-au putut vedea utilaje folosite de mineri, un cărucior cu care era transportat minereul, un front de lucru din care se exploata minereu în momentul închiderii minei, spațiul special amenajat în care se ținea dinamita etc. La ieșirea din galerie, pentru a se acomoda cu temperaturile ridicate, turiștii au vizitat un mic muzeu, amenajat într-o fostă sală de ședințe a exploatării miniere.
Concurs de pescuit
Concursul de pescuit păstrăv în râul Bistrița s-a desfășurat sâmbătă, în condiții dificile, apa fiind tulbure în urma unei ploi torențiale. Au fost capturi de păstrăv dar și de lipani, concurenții realizând și ecologizarea sectoarele de pescuit.
La concursul de pescuit la muscă inițiat în urmă cu mai bine de 10 ani de dr. Octavian Cubleșan, Ionică Turda, Dorel Agache și Leonard Rey au participat 12 pescari din județele Suceava, Maramureș, Harghita și tot atâția arbitri.
Leonard Rey, organizatorul concursului de pescuit la muscă artificială, ne-a declarat: „La proba de pescuit tot peștele se eliberează, cârligele nu au spin, peștele fiind rănit cât mai puțin. Se face un punctaj în funcție de numărul de pești prinși, dimensiunea lor și frecvența cu care se prind peștii. Bistrița Aurie este o apă cu o bonitate foarte bună în Campionatul Național de Pescuit la muscă artificială și pescarii se bucură să vină la Ciocănești.”
Pregătirea, desfășurarea și premierea concursului de pescuit au fost făcute de membrii Clubului Rotary Vatra Dornei, prin Leonard Rey. Pescarii împreună cu arbitrii și membrii Clubului Rotary au schimbat regulamentul de premiere începând cu acest an, toți hotărând ca fondul de premiere să ajungă la copiii din Ciocănești, aceștia primind ghiozdane complet echipate pentru școală.
„Este mult mai elegant să ajutăm acești copii decât să ne premiem noi între noi”, a precizat Leonard Rey. Locul I a fost ocupat de Octavian Rebenciuc, acesta fiind premiat și pentru cea mai mare captură, un lipan de 32,5 centimetri, pe locul II s-a situat Valerian Rebenciuc, iar locul III a fost ocupat de Nicu Racu.
Expoziție de lăzi de zestre
Pentru al treilea an consecutiv Festivalul Național al Păstrăvului a avut o secțiune specială dedicată lăzilor de zestre. A avut loc o paradă a celor mai frumoase lăzi de zestre din comunele sucevene Ciocănești, Mălini, Calafindești, Iacobeni, dar și din Maramureș, de la Vinerea – județul Alba, Cândești – județul Dâmbovița și Bardari – Republica Moldova, lăzile fiind purtate prin centrul comunei Ciocănești de cei mai vrednici gospodari ai acestor localități, îmbrăcați în frumoase costume populare specifice localităților de proveniență. Expoziția care a fost amenajată pe scena din vecinătatea Casei de Cultură “Florin Gheuca” a fost apreciată de cei care au ajuns la Ciocănești.
Donație de vopsele și materiale de construcție
Ciocănești, renumit în lume pentru casele-i ornamentate cu motive tradiționale, a fost inclus în campania „Redescoperă culorile României”, pe care Policolor a lansat-o la aniversarea a 50 de ani de activitate. Prin acest proiect au fost donați 700 de litri de vopsea și câteva tone de materiale de construcții care au fost și vor fi utilizate pentru revopsirea caselor, printre care se numără și Muzeul Etnografic, și decorarea caselor noi. În luarea acestei decizii de firma bucureșteană a contat faptul că la Ciocănești a fost dată o Hotărâre de Consiliu Local prin care locuitorilor le este recomandat să adopte un stil arhitectural specific locului, iar la fiecare casă nouă pentru care se emite autorizație de construire se ține seama de integrarea motivelor tradiționale în proiect. Cu această ocazie, câțiva voluntari au realizat motive tradiționale pe gardul recent construit al stadionului din Ciocănești.
Specialiștii de la Policolor, împreună cu jurnaliști, specialiști în urbanism și arhitectură și etnologi au jurizat „Cea mai frumoasa casă tradiționala”, „Cea mai frumoasă grădină cu flori”, „Cel mai frumos costum popular” și „Cea mai frumoasă ladă de zestre”. Premierea la cele patru categorii a avut loc în cadrul spectacolului de duminică, gospodarii cu cele mai frumoase case dar care nu au prins un loc pe podium primind „Diplome pentru păstrarea tradițiilor arhitecturale ciocăneștene”.
Folk, folclor, hapuc și oină
Dacă ziua de vineri s-a terminat cu un recital de muzică folk și poezie susținut de Andrei Păunescu, Magda Pușcaș, Vasile Mardare, Valentin Moldovan, Mihaela Popescu, Sorin Ursan, Marius Matache, Ștefania Iacob și Sorin Poclitaru, sâmbătă, pe scena amplasată în curtea Casei de Cultură a avut loc spectacolul folcloric „La zi de sărbătoare”. Printre invitați s-au numărat Călin Brăteanu, Valeria Arnăutu, Ovidiu Purdea Someș, ansamblurile folclorice din Botoș, Mălini, Calafindești, Cândești (județul Dâmbovița), Săsciori și Vinerea (ambele din județul Alba), Satulung (Maramureș), Vatra Dornei și Bardari (Republica Moldova). Seara s-a încheiat cu concertul trupei Fără Zahăr și cu „Hora plutașilor”.
Duminică, 16 august, de la ora 15,00, a avut loc spectacolul artistic susținut de Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, Miruna și David Țăran, Oana Tomoioagă, Șerban Horj, Ana-Maria Chiloti, Laura – Maria Niculiță, Laura Erhan, Cristina Gheorghiu, Tatiana Țintă, Saveta Bogdan, Alexandru Brădățan și Sonny Flame. Manifestările s-au încheiat cu un foc de tabără.
Tot duminică au avut loc manifestările demonstrativ-sportive „De la hapuc la oină”. Detalii despre jocul de hapuc a oferit un fost jucător trecut de 60 de ani, Vasile Moroșan, iar despre oină a vorbit celor prezenți profesorul Radu Roată, cel care a înființat în 1979, la Salcea, o echipă de oină. Echipa de juniori II a Școlii Gimnaziale Salcea a obținut anul trecut titlul de campioni la juniori II, anul acesta fiind vicecampioni.
În 2014, Radu Roată a început inițierea tinerilor interesați de acest sport și în satul natal, Ciocănești, iar duminică elevii pregătiți de el au arătat spectatorilor ce înseamnă acest sport. A avut loc și un meci demonstrativ, comentat la stația de amplificare a stadionului, între echipele din Salcea și Remetea Chiuarului, în care sucevenii s-au impus cu scorul de 9 la 4.
A fost lansat imnul comunei Ciocănești
La încheierea manifestărilor primarul Radu Ciocan ne-a spus că este mulțumit de reușita evenimentelor organizate în acest an, luând ca reper numărul foarte mare de participanți.
„Am încercat ca și în anii precedenți să venim cu o ofertă diversificată pentru toți cei care ne calcă pragul în această perioadă. Chiar dacă ploaia ne-a stricta un pic planurile din punct de vedere organizatoric, a fost bine-venită ținând cont de perioada de secetă pe care o traversăm. Avem nevoie de ploaie și pentru a crește debitul pe Bistrița. Anul acesta nu am putut lansa pluta din cauza nivelului foarte scăzut al apei. Dacă va fi suficientă apă poate o lansăm luni, în ultima zi a «Săptămânii plutăritului», dacă nu, pe 8 septembrie, la Festivalul «Răscolul Stânii de la Botuș» .
Un element foarte important în acest festival a fost organizarea paradei lăzilor de zestre. Am avut ansambluri folclorice reprezentative din comună care concurează pentru «Satul Cultural al României» 2015 și fiecare ansamblu a venit cu lada de zestre specifică zonei.
A fost lansată și o melodie specială pentru comună, «Cântec pentru Ciocănești», versurile aparținându-i lui Sorin Poclitaru, iar muzica lui Vasile Mardare.
În scop promoțional am scos câteva sute de CD-uri cu acest imn al Ciocăneștiului. Versurile sunt reprezentative pentru noi pentru că fac referire la specificul Ciocăneștiului, pomenindu-se și de plute, și de Suhard, și de tot ce are Ciocăneștiul. Este o trecere în revistă a tuturor obiectivelor turistice cu care ne putem mândri”, a precizat primarul Radu Ciocan.
