După cinci ani de existență, Festivalul Național al Păstrăvului reprezintă un brand pentru Bucovina, pentru Ciocănești. Mii de turiști din țară, dar și din străinătate, în principal din Germania, Elveția, Spania, Italia, Japonia, au venit în cele trei zile de desfășurare a festivalului în comuna suceveană Ciocănești pentru a participa la a șasea ediție a Festivalului Păstrăvului.
Dacă în anii trecuți festivalul se desfășura sub deviza „Să facem din Bistrița Aurie, Casa Păstrăvului”, în anul 2008, alături de aceasta s-a adăugat „Să facem turism activ în Ciocănești, Bucovina!”.
Festivalul organizat de Primăria și Consiliul Local Ciocănești, Consiliul Județean Suceava și ANTREC Bucovina a început vineri, 15 august, cu „Chematu’ la hram cu doba”, care este un obicei străvechi prin care se anunță în fiecare an evenimentele deosebite din comunitate cum sunt Festivalul Național al păstrăvului, Festivalul Național al ouălor încondeiate, Festivalul obiceiurilor de iarnă.
După chematu’ cu doba, locuitorii comunei au participat la Sfânta Liturghie de la biserica „Adormirea Maicii Domnului”, după slujbă fiind vizitate de turiști, invitați, concurenți și oficialii prezenți, Muzeul Național al ouălor încondeiate, Expoziția etnografică Ciocănești și Muzeul etnografic „Biserica Botoș”.
Portul popular tradițional a fost prezentat turiștilor în cadrul unei parade a portului popular, iar întâmpinarea lui Bogdan I și nunta cu frumoasa Bistricioara au constituit momente unice pentru cei veniți de peste hotare.
Cel mai mare borș de păstrăv
Pentru a păstra tradiția din 2007, la hram au fost invitați toți oamenii aflați în Ciocănești, fie ei turiști sau localnici, pentru prânz fiind pregătit de doamna Olguța Mihalciuc, împreună cu câteva gospodine renumite din localitate, „cel mai mare borș de păstrăv și cea mai mare mămăligă”.
Pentru prepararea borșului de pește într-un vas de peste 250 de litri a fost introdus aproape 100 de kilograme de pește, pus la dispoziție de Direcția Silvică Suceava.
Câțiva angajați ai primăriei împreună cu cei de la Ocolul Silvic Iacobeni au pregătit o mămăligă din peste 70 de kilograme de mălai, apă și sare pe care au răsturnat-o pe un fund cu diametrul de trei metri, peste 1.000 de persoane degustând borșul de pește.
Mămăliga uriașă și borșul de păstrăv au fost un prim punct de atracție al zilei pentru turiști. După amiază, pe stadionul din Ciocănești au evoluat Ansamblurile folclorice Mugurelul din Dorohoi, Săpânțana din Săpânța, Brăduțul din Frumosu, Ruguțu din Botiza, Voievozii lui Bogdan din Bogdan Vodă și Bistrița Aurie din Ciocănești.
Sărbătoarea curățeniei
„Festivalul Național al Păstrăvului focalizează timp de trei zile atenția asupra Bucovinei și a atras câteva mii de turiști, care au umplut practic toate pensiunile agroturistice și hotelurile din zona Ciocănești-Vatra Dornei. Festivalul este un bun prilej pentru turiști să petreacă sărbătoarea Sântei Mării în mijlocul naturii, la un grătar de păstrăv, înconjurați de muzică populară, meșteșugari și voie bună. Avem cel mai mare borș de pește, peste 1000 de porții de borș de păstrăv din apele Bistriței Aurii, avem cea mai mare mămăligă, avem preparate culinare din păstrăv. Noi nu aducem decât un omagiu păstrăvului, artei populare tradiționale, costumului popular, gastronomiei românești, la Ciocănești organizându-se cea mai mare expoziție cu mâncăruri din păstrăv realizate la pensiunile din zonă, din Bucovina”, a precizat primarul Gheorghe Tomoiagă.
Acesta a mai subliniat că festivalul este sărbătoarea curățeniei, a purității, pentru că păstrăvul este regele apelor curate, și de aceea, în aceste trei zile cât se află la Ciocănești, oaspeții trebuie să uite de ce este rău.
Tradiții reînviate
Gheorghe Tomoiagă a vorbit și despre tradițiile din zonă. „Mergem cu pluta pe Bistrița Aurie pentru că vrem să punem în valoare civilizația lemnului în Ciocănești, mai fiind în viață 11 plutași autentici, iar cu sprijinul Consiliului Județean vrem să reluăm plutăritul pe Bistrița în scop turistic”.
Primarul a amintit și de o altă tradiție din zonă, „pe care vrem să o relansăm tot pentru turiști, și anume cernutul aurului, Institutul de Cercetări din Baia Mare confirmând existența Aurului pe Bistrița Aurie”.
Gheorghe Tomoiagă a subliniat că a ales data de 15 august pentru desfășurarea festivalului, de Sfânta Maria Mare, „deoarece această dată coincide cu hramul bisericii din Ciocănești, când toată lumea se îmbracă în straie de sărbătoare și gospodarii ca toți bucovinenii sunt bucuroși de oaspeți.
Păstrăvul „încoronat”
Păstrăvul – regele apelor de munte – a fost „încoronat” sâmbătă, când, a avut loc concursul de pescuit. Pe o vreme splendidă pentru admiratori, dar cu o temperatură prea ridicată pentru amatorii de pescuit, 20 pescari „înrăiți” și-au încercat norocul, cel mai bun pescar la păstrăv fiind Adrian Vlasiu care a obținut locul I, urmat de Cătălin Costea și Szol Gal, ocupanții locurilor II și III.
Conform șeful arbitrilor de la Concursul de pescuit sportiv, dr. veterinar Octavian Cubleșan, anul acesta s-au înscris 25 de concurenți, dar din motive tehnice, provocate de inundații, standurile de concurs nu au putut fi decât 20.
„Metoda de capturare din mediul natural este pescuit la muscă artificială. Regulamentul prevede reținerea numai a peștelui de dimensiune legală, 20 de centimetri la păstrăv și 25 de centimetri la lipan. Departajarea se face pe un sistem de punctaj, care include un anumit număr de puncte pentru fiecare piesă prinsă și în funcție de câți centimetri are peste dimensiunea legală, se acordă 10 puncte pentru fiecare centimetru, iar suma totală reprezintă valoarea punctajului”, detaliază Octavian Cubleșan.
„Defilarea” plutașilor
„Defilarea” plutașilor a atras numeroși turiști care au fost încântați de „spectacolul” oferit de cele trei plute. Mulți dintre ei au mers pe malul Bistriței de la Botoș spre Ciocănești pentru a face poze sau a le filma.
Chiar dacă apa Bistriței a fost mică, plutașii din Ciocănești și-au dovedit încă o dată iscusința, întărind ideea că erau cei mai buni transportatori de lemn pe apă din Europa.
Președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, a spus la Ciocănești, după ce a admirat cele trei plute, că drumul lemnului pe Bistrița Aurie, plutăritul pe Bistrița trebuie să rămână un „muzeu viu”, realizabil cu sprijinul Consiliului Județean Suceava.
În programul zilei de sâmbătă au mai fost incluse spectacole folclorice, a fost lansat puiet de păstrăv pe Bistrița Aurie, puiet oferit gratuit de doctorul Petrea Dulgheru, directorul Direcției Sanitar Veterinare Suceava, iar la „Balul Festivalului”, s-au reunit fiii satului, dar și numeroșii turiști pentru a admira un frumos foc de artificii.
Spectacol folcloric
Duminică, în ultima zi a festivalului, după Sfânta Liturghie la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” a urmat un spectacol folcloric maramureșean susținut de Cornelia și Lupu Rednic.
Tot duminică a avut loc și festivitatea de premiere pentru cea mai frumoasă casă tradițională restaurată, cea mai frumoasă gospodărie veche renovată, cei mai vârstnici gospodari, cea mai frumoasă grădină cu flori, cel mai frumos costum popular autentic, cea mai frumoasă pensiune agroturistică autentică și cea mai tânără artistă a comunei Muzeu Ciocănești Bucovina, Ana Maria Chiloti. Festivalul s-a încheiat cu o serbare câmpenească „La grătarul cu păstrăv și alte bunătăți din Bucovina”.
După cinci ani de existență Festivalul Național al Păstrăvului, reprezintă astăzi un brand pentru Bucovina, pentru Ciocănești.
„Chematu’ la hram cu doba”
Așa cum am aflat de la Petru Pantelimon Lupescu, dobariul satului, „în vechime, oamenii nu dispuneau de mijloace tehnice de anunțare și erau anunțați prin viu grai, fiind făcuți atenți prin intermediul dobei. Ei s-au reobișnuit cu acest sistem de anunțare, este vorba despre dobariu, care îi face atenți pe cetățenii comunei cu doba, după care le spune despre ce este vorba, le transmite mesajul, care în acest an începea astfel: „Oameni Buni, Am ordin di la primari sî mărg tăt satu , di la un capât la altu și sî va șem în sat la hram di Sf. Marii. Cî-i mari sarbatoari. Di dimieanțî, di la ora 7, la noi in Ciocanești vin oamini di samî, di la noi din țarî șî din alti țări, ca sî vadî cât îi di frumos satu nostru cu casîli cu pui șî cu oameni îmbrăcaț în straii di sarbatoari, cu cameș înfloriți, cu ițari șî cu bondî…”
Prima mină turistică din Bazinul Dornelor
Pe „Drumul Tătarilor” din Munții Rodnei plăieșii cu făclii au coborât, pentru a aprinde focul de tabără în jurul căruia s-a încins hora satului.
În fiecare an festivalul a introdus un element de noutate, element ce a dat consistența și calitatea evenimentului, în acest an fiind inaugurată prima mină turistică din Bazinul Dornelor, panglica fiind tăiată de deputatul Dumitru Pardău, primarul comunei Ciocănești, Gheoghe Tomoiagă și șeful Exploatării Miniere Dorna-Iacobeni, Radu Ciocan.
Conform inginerului Radu Ciocan, „este atât o recunoaștere adusă naturii, cât și un nou început pentru oamenii zonei fiind date în circuitul turistic 800 de metri de galerie” .
La inaugurare s-au vizitat doar 50 de metri, restul galeriei urmând a fi deschisă pentru accesul turiștilor după obținerea tuturor avizelor necesare.
„Unii dintre dumneavoastră cu un ochi râd, iar cu celălalt plâng. Să sperăm că în zonă vom reuși să înlocuim mineritul cu altceva”, a spus deputatul Dumitru Pardău, referindu-se la minerii care și-au petrecut ani buni în subteran, iar acum intră ca turiști.
Concurs gastronomic
Ziua de sâmbătă, 16 august, a fost „Ziua Păstrăvului”, deci nu puteau lipsi preparatele culinare pe bază de păstrăv, mai multe pensiuni din județul Suceava înscriindu-se la concursul gastronomic „Arome și garnituri în preparate având ca bază păstrăvul”.
În urma jurizării a fost acordat premiul de excelență pensiunii „Olguța” din Ciocănești, premiul I, ANTREC România, reprezentată de Cristina Partal, Premiul al II-lea pensiunii „Mădălina” din Sadova și premiul III, Marianei Matei.
Pentru cel mai natural preparat, juriul a acordat un premiu special pensiunii „Cătălina” din Ciocănești, pentru combinații originale fiind premiată Casa „Biju” din Rădăuți. Vila „Iulia” din Vatra Dornei a primit premiul de Excelență pentru creație și design iar premiul Special a fost acordat ANTREC „Bucovina” pentru modul de prezentare a păstrăvului afumat, reprezentată de doamna Corina Cubleșan.
Stelian BORHAN
