În perioada 1-2 martie, în comuna Ciocănești s-a desfășurat cea de-a XI-a ediție a Festivalului Național al Ouălor Încondeiate.
Deschiderea festivalului a avut loc în curtea Casei de Cultură „Florin Gheucă” cu oficierea unei slujbe religioase de preoții parohi din Ciocănești împreună cu protopopul Aurel Goraș, în cadrul căreia preoții, corul bisericii din lemn din satul Botoș și cei prezenți s-au rugat pentru păstrarea tradițiilor populare și pentru ostenitorii celor XI ediții ale festivalului.
Primarul comunei, Radu Ciocan, ne-a declarat: “Acest eveniment reprezintă debutul pachetului cultural cu care Ciocăneștiul s-a prezentat în fața juriului pentru desemnarea «Satului cultural al României» pentru anul 2014. Considerăm acest titlu o recunoaștere a faptului că în comuna noastră s-au desfășurat evenimente culturale de înaltă calitate de la reînființarea comunei până în prezent. Acest titlu este al tuturor ciocăneștenilor, o contribuție importantă la aceste inițiative culturale având-o fostul primar Gheorghe Tomoiagă. Sperăm ca la sfârșitul celor două zile să fiți de acord cu noi că nu am primit acest titlu în mod gratuit. Mă bucur să salut prezența la Ciocănești a încondeietorilor din Olt, Brăila, Brașov, Cluj, Neamț, Iași, Botoșani și tot ceea ce înseamnă Bucovina”.
Muzeul Național al Ouălor Încondeiate, atracția turiștilor
După mesajele gazdelor și ale invitaților, printre care s-au numărat senatorul Gheorghe Flutur, consilierul județean Ioan Abutnariței (a transmis mesajul lui Cătălin Nechifor, președintele Consiliului Județean), Nicolae Marghiol, președintele Asociației “Cele mai frumoase sate din România”, și cercetătorul etnograf Angela Paveliuc Olaru, a avut loc slujba de sfințire a noii locații a Muzeului Național al Ouălor Încondeiate. Pentru că vechea clădire urmează să intre în reabilitare, colecțiile de ouă au fost mutate într-un spațiu generos și special amenajat situat la etajul Casei de Cultură.
În cadrul Expoziției naționale de ouă încondeiate (cu vânzare), peste 100 de încondeietori din întreaga țară au expus câteva mii de ouă muncite în această iarnă. Prețurile au variat de la câțiva lei până la câteva sute de lei, în funcție de mărimea oului și valoarea artistică a modelului folosit, cele mai scumpe fiind cele de struț la care s-a folosit foiță de aur. Printre noutățile din acest an s-au numărat ouăle decorate prin tehnica quilling și cele înnobilate prin gravură, iar printre încondeietori, două prezențe nu puteau să treacă neobservate. Una a fost francezul Christian Bra, care a învățat să încondeieze la Moldovița în urmă cu șase ani, iar anul acesta a dorit să fie prezent și la Ciocănești. Al doilea decorator de ouă, la care s-a stat la rând, a fost caricaturistul Ovidiu Ambrozie Bortă BOA, care a realizat în stilul specific, dar înlocuind hârtia cu oul și creioanele cu vopsele, un altfel de portret al încondeietorilor, fie ei copii sau adulți.
Expoziție de lăzi de zestre
Un alt spațiu muzeistic a fost inaugurat tot sâmbătă în vecinătatea primăriei. Aici au fost expuse câteva zeci de lăzi de zestre din întreaga Bucovină. Atenția vizitatorilor a fost atrasă de lăzile având o vechime de peste 100 de ani, ornamentate cu picturi având motive populare specifice localității de proveniență. Pe lângă costume populare, unele cu o vechime de 120 de ani, ștergare, plăpumi, perne, covoare, din lada de zestre nu au lipsit nici fotografiile foarte vechi, care au scos în evidență faptul că portul popular se păstrează nealterat în unele localități.
Simpozioane și lansări de carte
Simpozionul „Mărțișorul – Origine și semnificație” desfășurat la Muzeul Etnografic din Ciocănești și lansarea cărților „Ouăle încondeiate – Simbol și tradiție”, autor Viorica Carciga, „Ouă încondeiate din zonele etnografice Botoșani și Câmpulung Moldovenesc”, autor Angela Paveliuc Olariu, „Arhitectura populară bucovineană”, scrisă de muzeograful Mihai Camilar, primul volum „Oul, simbol și artă” al amplei lucrări „Istorii și povești din Ciocănești” a lui Paul Brașcanu și „Muzeul Oului Vama – Bucovina”, o prezentare mai mult umoristică a Muzeului Ouălor Încondeiate de la Vama realizată de prof. ing. Cătălina Orșivschi, au stârnit interesul celor aflați în număr mare la Ciocănești, mulți dorind să le fie alături autorilor.
Nunta tradițională pusă în scenă
În generosul spațiu oferit de Casa de Cultură a avut loc vizionarea filmului documentar „Simbolistica motivelor ornamentale de pe ouăle încondeiate”, o producție a TVR, prezentare de carte religioasă foarte veche și carte românească rară realizată de Andrei Avram și vernisajul expoziției de icoane pe sticlă a pictorului Filon Lucău.
Obiceiul nunții la Ciocănești, un spectacol artistic – teatral pus în scenă de tinerii din această localitate, coordonați de cunoscutul solist de muzică populară Pamfil Roată, a făcut neîncăpător spațiul sălii de spectacole pentru cei care au dorit să vadă acest obicei.
Timp de o oră artiștii populari au prezentat toate etapele unei nunți tradiționale din această zonă, nefiind ratat nici un amănunt din pregătirea nunții, care începe cu câteva luni înainte, sau din desfășurarea acesteia. Multe dintre persoanele mai în vârstă au avut ochii în lacrimi aducându-și aminte că în urmă cu 40 sau 50 de ani au fost la fel ca mirii de pe scenă, iar părinții lor aveau rolul socrilor.
Ediția a II-a a Concursului Interjudețean „Tradiție – Valoare sacră”
Ediția a II-a a Concursului Interjudețean „Tradiție – Valoare sacră” a reunit la Școala Gimnazială Ciocănești peste 100 de copii, cei mai buni încondeietori de ouă din întreaga țară. Concursul s-a desfășurat pe trei secțiuni: Ouă încondeiate, Cusături tradiționale și Obiceiuri pascale. Alături de copii de la școlile din Bucovina, și în acest an elevi din Brașov și Brăila au dovedit că stăpânesc foarte bine diverse tehnici de încondeiere a ouălor, juriul de specialitate având de punctat pe lângă folosirea corectă a procedeului de decorare, reproducerea pe ou a modelelor specifice zonei din care au provenit concurenții și costumul popular al participanților.
La final toți concurenții au primit diplome de participare, mențiuni, iar cei mai buni, premii. Concursul face parte din Calendarul Național al Ministerului Educației și Cercetării.
„Cele mai frumoase coșuri pascale” și concursul gastronomic „Lăsata secului”
De la ediția din acest an nu au lipsit nici concursul „Cele mai frumoase coșuri pascale” și nici concursul gastronomic „Lăsata secului”.
La concursul de coșuri pascale juriul a fost nevoit să aleagă din cele aproape 100 de coșuri pregătite de gospodinele din Ciocănești și de cele venite din alte localități ale județului pe cele mai frumoase. Așa cum am aflat de la Petre Horvat, președintele juriului, coșului pascal din Ciocănești îi este specific păstrăvul.
“Hora meșterilor populari”
După festivitatea de premiere a concursurilor organizate în prima zi, la Casa de Cultură a avut loc “Hora meșterilor populari”, la care accesul a fost permis doar celor care au venit îmbrăcați în costumul popular. Printre invitați s-au numărat Taraful „Ionică Țaran” și Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, Orchestra „Rapsozii Câmpulungului” și soliștii Sofia Vicoveanca și Dorica Rațiu.
Duminică, după Sfânta Liturghie oficiată la bisericile și schiturile din comună, s-au putut vizita în continuare expoziția națională de ouă încondeiate și expoziția de lăzi de zestre. După-amiază, pe scena casei de cultură au evoluat Dorica Rațiu și Pamfil Roată, Orchestra Populară „Rapsozii Botoșanilor” cu soliștii Daniela Condurache, Cornelia Ciobanu, Elena Mândrescu, Laura Ștefănescu, Dan Doboș, Petronela Rusu, Constantin Petrescu, seara încheindu-se cu folclor maramureșean interpretat de Ionuț Sidău.
Organizatorii ediției din acest an ai festivalului au fost Consiliul Județean Suceava, Centrul Cultural Bucovina, Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Primăria, Consiliul Local și Școala Gimnazială Ciocănești.
