Festivalul internațional de folclor ”Întâlniri bucovinene”, ediția a XXII-a, a început ieri după-amiază la Câmpulung Moldovenesc. Organizatorii sunt Primăria și Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc, Consiliul local Cernăuți, Consiliul Județean Suceava și Centrul Cultural Bucovina.
Cea mai importantă manifestare culturală câmpulungeană a debutat spectaculos, ca la fiecare ediție de până acum, cu o paradă a portului popular bucovinean din toate țările participante. Muzica populară de calitate, dansul în plină stradă și veselia generală au atras un număr mare de localnici și turiști, care au aplaudat îndelung evoluțiile folclorice de debut.
La deschiderea oficială a festivalului au participat consulul Ucrainei la Suceava, alături de directorul general al manifestării internaționale, Zbigniew Kowalski, președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, parlamentari suceveni, oficiali locali câmpulungeni și invitați străini.
Gheorghe Flutur a precizat că etapa câmpulungeană a festivalului a fost finanțată în mare parte cu fonduri europene, în cadrul unui proiect ce se va întinde pe durata a doi ani și care este în valoare de 170.000 de euro. ”Acest proiect a fost gândit pentru a nu se cheltui banii publici în cadrul manifestării, dar pentru a se putea pune în valoare cum se cuvine tradițiile noastre și folclorul. Dorim să punem în valoare în continuare, fără granițe, cu prietenie și continuitate, tot ce avem important în acest domeniu”, a spus Flutur.
Drum peste decenii
Festivalul s-a născut în 1990, în Polonia, și a plecat de la ideea unor oameni inimoși, printre care s-a aflat actualul director general al manifestării, Zbigniew Kovalski, de a le oferi bucovinenilor din lumea largă ocazia de a se reuni și totodată de a-și păstra și cultiva tradițiile. Ulterior, mica manifestare folclorică de la Jastrowie și Pila a avut mare succes și s-a extins treptat, devenind internațională. În prezent are o desfășurare anuală itinerantă în Polonia, Ungaria, Ucraina, Slovacia și România, reunind interpreți din aceste țări, cu origini bucovinene. Are loc în etape găzduite succesiv de țările participante, care semnează la fiecare ediție un protocol de colaborare pentru buna derulare a manifestării. În afara formațiilor din țările organizatoare, la fiecare ediție participă și formații artistice din alte țări unde există bucovineni sau chiar formații invitate special, chiar dacă nu au legătură directă cu Bucovina.
Atracție turistică
Pentru municipiul Câmpulung Moldovenesc, stațiune turistică mai mult moartă decât vie peste an, festivalul reprezintă o ocazie excelentă pentru promovarea internațională gratuită, pentru că acest eveniment cultural colorat și spectaculos este înregistrat, fotografiat și difuzat pe toate canalele posibile de un număr mare de jurnaliști, dar și de turiștii activi pe rețele de socializare. Totodată, festivalul este un moment așteptat și de oamenii de afaceri din zonă, care au ocazia să își sporească încasările. În fiecare an participă la festival peste 1.000 de artiști și alți membri ai delegațiilor, dintre care circa 300 sunt străini.
Festivalul urmărește, potrivit precizărilor organizatorilor, propagarea imaginii Bucovinei ca exemplu de înțelegere, de armonie și colaborare, de respect reciproc între etnii și de păstrare neștirbită a identității culturale a fiecărei comunități etnice, apropierea și cunoașterea reciprocă a popoarelor europene prin grupurile pe care le reprezintă, păstrarea folclorului emigranților bucovineni în Polonia, Ungaria, Slovacia și Germania, pentru care oferă posibilități de contact în formă organizată cu Bucovina și cu locuitorii ei actuali. Derularea fiecărei ediții de până acum a dovedit că acest scop a fost deja atins în mod firesc și că armonia dintre bucovinenii de pretutindeni nu poate fi contestată.
Zile de folclor
Parada populară nu a fost decât începutul zilelor bucuriei folclorice câmpulungene. Aceasta a fost urmată de inaugurarea târgului meșterilor populari, organizat în parcul din centrul urbei.
Artizanii au fost în acest an mai puțin numeroși, dar târgul s-a făcut remarcat prin diversitatea produselor și prin faptul că majoritatea acestora erau confecționate manual. Printre cele mai populare obiecte din târg s-au aflat iile cusute manual, chiar dacă prețurile la care s-au vândut la această ediție au fost mult mai mari decât în anii trecuți, fiind cuprinse între 150 și 400 de lei. Mai ieftine, dar la fel de populare s-au dovedit formele de turtă dulce colorată, dar și obiectele din lemn. ”Lemnele” au fost vândute sub cele mai neașteptate forme, de la clasicele linguri și donițe, până la roți artizanale de căruță.
Neașteptat, printre obiectele din lemn s-au aflat și bâte de baseball, buzdugane și hangere, despre care un comerciant cu haz din zona Rădăuți le spunea clienților nedumeriți că reprezintă ”obiecte folclorice electorale” mult solicitate la târgurile din zonele rurale. Un astfel de obiect avea, de altfel, un preț de numai 6 lei, fiind prezentat drept ”eficient și rezistent”.
De la târgul meșterilor populari nu au lipsit în acest an nici vasele din lut, obiectele din os, dar și obiecte folcloricețigănești, precum bijuterii din argint confecționate de meșterii țigani și chiar costume tradiționale țigănești.
Pentru finalul primei zile a festivalului a fost programat un spectacol folcloric inaugural și evoluția ansamblului ”Romanați” din Caracal, invitat special. De altfel, călușarii din Caracal sunt prieteni vechi ai publicului festivalului, care a păstrat în amintire inclusiv faptul că, la una dintre edițiile anterioare, oltenii au rupt efectiv scena dansând cu foc.
A doua zi a festivalului va continua cu un workshop cu tema ”Bucovina – o Europă în miniatură” și vernisajul unei expoziții de fotografie. Seara a doua este din nou dedicată spectacolelor folclorice, cu participarea unor artiști consacrați, între care Călin Brăteanu, Sorin Filip, Adriana Bucevschi, Alexandru Brădățanu.
Pe data de 30 iulie, ziua va fi dedicată prezentării folclorului polonez, maghiar, ucrainean, slovac, aromân, țigănesc. Ultima zi de festival va debuta cu o expoziție culinară cu produse tradiționale, un spectacol destinat promovării copiilor, spectacolul folcloric de gală și un bal al gospodarilor.
Muzeul lemnului, uitat la festival
Eforturile organizatorilor au lăsat însă în urmă și unele semne de întrebare legate de ediția din acest an. Deși localitatea are un muzeu unic, Muzeul ”Arta lemnului”, de valoare inestimabilă și strâns legată de folclor și de Bucovina, la ediția din acest an a ”Întâlnirilor bucovinene” muzeul nu a fost inclus în nici un fel în programul turistic.
Directorul muzeului, prof. Marcel Zahariciuc, ne-a confirmat că nu este vorba despre o omisiune a celor ce au realizat afișele festivalului, ci de o ”tragere în umbră” intenționată a muzeului, pe care nu și-o poate explica. ”Noi am propus, chiar am cerut să fie la noi târgul meșterilor sau expoziția culinară, dar primăria ne-a refuzat, pe motiv că nu există vad comercial. Am fost uimit, mai ales pentru că la fiecare ediție muzeul este căutat de oameni care vin de departe pentru a-l vedea. Nu doresc să comentez mai mult, dar este prima oară când la o astfel de manifestare s-a procedat de parcă nu am mai exista ca instituție. Mai ales pentru oaspeții orașului, este regretabil”, a spus directorul muzeului. Instituția culturală câmpulungeană a împlinit în acest an 75 de ani de existență.
Alte atracții populare
Vizitatorii care nu au vizitat muzeul au avut însă destule atracții la îndemână, într-o paletă variată. Chiar în fața primăriei s-au instalat atracțiile specifice bâlciului, tobogane și mașinuțe, iar restul centrului localității, unde circulația rutieră a fost restricționată, a fost sub ”ocupația” grătarelor și a butoaielor cu bere.
Miile de oameni care au asistat încă din prima zi la festival s-au declarat în general încântați de organizare și ne-au spus că nu au decât o singură îngrijorare – aceea că starea vremii ar putea tulbura distracția în zilele următoare.
