“Buna ziua huțuli, buna ziua oameni buni!”. Acestea au fost vorbele cu care au fost întâmpinate cele aproape 2000 de persoane care s-au adunat pe coastele muntelui Lucina, duminică după-amiază.
Festivalul Huțulilor, o serbare devenită tradiție în comuna suceveană Moldova Sulița, ajunsă la a V-a ediție, a avut loc de această dată în locul care este legat nu doar istoric, ci și sufletește de neamul huțulilor – Herghelia Lucina, “țara cailor huțuli”.
Istoria misterioasă a huțulilor din Bucovina
Misterioși și discreți, oameni ai munților și pădurilor, din care și-au asigurat traiul, prin prelucrarea lemnului, creatori de artă și călăreți pricepuți, huțulii sunt cei care au dus mai departe faima încondeierii ouălor, încrustațiilor în lemn și os, precum și portul popular din zona de munte.
Originea huțulilor a rămas un mister, de-a lungul timpului, în ciuda încercărilor de a-i alipi etnicilor ucraineni.
Se consideră că huțulii s-au retras în nordul Bucovinei, venind ca fugari din Galiția, din cauza birurilor, a greutății și duratei îndeplinirii serviciului militar, a cauzelor economice și a celor religioase (procesul de catolicizare din timpul stăpânirii poloneze, apoi de către cea habsburgică).
Nici ei nu își cunosc prea bine istoria, pentru că, asemeni vechilor daci, nu au obișnuit să o scrie. Dar și-au transmis din tată în fiu și din mamă în fiică frumoasele tradiții și iubirea față de natură, acestea fiind valorile după care s-au ghidat de-a lungul sutelor de ani.
De numele lor este legată și existența uneia dintre cele mai apreciate rase de cai din Europa, calul huțul, despre care se crede că a fost creat de ei.
Acesta a și fost motivul pentru care sărbătoarea lor a fost găzduită de Herghelia Lucina, singurul loc din România unde este crescut calul huțul și care anul acesta a împlinește 153 de ani de existență.
Falnicele mustăți huțule și horiuca – elemente de tradiție
Istoria huțulilor și a comunei Moldova Sulița a fost spusă de primarul Petru Jecalo, legat de caii huțuli și prin meseria sa, de medic veterinar, dar și de o tânără huțulă, cu părul ca spicul grâului, piele albă și chip luminos, trăsături moștenite de la strămoșii ei huțuli.
Pe de altă parte, bărbații huțuli, înveșmântați cu suman negru, lung până la pământ, brodat cu motive populare atent țesute de mâna gospodinelor, se remarcau prin mustățile lor falnice, ce le dădeau un aspect sălbatic și impunător în același timp.
La un asemenea eveniment și pe o asemenea vreme, cu ploi venite din senin și plecate la fel de ușor, nu putea lipsi băutura tradițională huțulă, horiuca, un amestec de rachiu tare cu miere și secărică, pe care au oferit-o și oaspeților de seamă, adică președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, senatorul Sorin Fodoreanu, deputatulul Dumitru Pardău, directorul adjunct al Direcției Silvice, Valerian Solovăstru, și șefului Direcției Sanitar Veterinare, Petrea Dulgheru.
Caii munților
Dacă muzica populară, dansurile și tradițiile huțule și ale românilor alături de care au conviețuit în pace și bunăstare au făcut lumea să uite de vreme și să se distreze chiar și sub rafalele de ploaie, cel mai apreciat moment din spectacol a fost prezentarea cailor huțuli din grajdurile Direcției Silvice Suceava.
Frumoșii armăsari de pepinieră Oușor, Pietrosu și Prislop, care poartă numele munților care înconjoară Herghelia Lucina, au stârnit admirația mulțimilor, defilând falnici prin fața lor, gata oricând să dea piept cu munții, chiar și cu greutăți foarte mari în spinarea lor.
La fel de bine primite au fost și exemplarele din liniile Hroby și Goral, care sunt de asemeni un etalon de frumusețe și puritate a rasei în întreaga Europă.
Dacă unii au dat fiori spectatorilor prin mișcări mai bruște, determinate de agitația în mijlocul cărora au fost aduși, alții au făcut mulțimea să-i aplaude prelung, în semn de recunoștință pentru salutul oferit lor de cal, care, după ce a bătut de trei ori cu copita în pământ, s-a ridicat în două picioare, cu coama în vânt, nechezatul său răsunând în toate văile din jur.
În semn de recunoștință pentru aportul adus festivalului de prezența cailor huțuli, reprezentantul huțulilor, Casian Balabasciuc, care a organizat și o interesantă expoziție de fotografie din viața huțulilor, în grajdul principal, l-a premiat pe șeful Hergheliei Lucina, Mihai Lițu, cu „Potcoava de fier” și titlul de cavaler al hergheliei.
