Asociația de Turism Vama a organizat la sfârșitul săptămânii trecute, prima ediție a “Festivalului hribului”.
Deși este o asociație “tânără” a reușit să adune majoritatea membrilor pentru a participa la această manifestare.
Un număr de 20 de pensiuni, au răspuns chemării conducerii asociației și sâmbătă dimineața într-un decor de toamnă la munte, la Pensiunea Lidana, și-au întâmpinat oaspeții cu cele mai alese bucate, majoritatea pe bază de hribi.
La Festivalul hribului au fost expuse bucate alese pe bază de bureți.
Iuliana Balmoș de la Casa Călin din Vama a venit la Festivalul hribului cu bucate din hrib. Aceasta ne-a explicat că hribul este un burete de calitate superioară care se găsește în pădurile Bucovinei din abundență. „Noi pregătim mâncăruri din hrib, mâncăruri care reprezintă zona. Printre mâncărurile cele mai căutate de turiști în Vama se numără ciorba de hribi, ciulamaua de hribi cu mămăligă și smântână. Ciorba de gălbiori se servește în pâine în loc de castron”, ne-a spus gospodina.
Delia Orșivschi a venit la Festivalul Hribului cu „Punguța cu doi hribi”, care nu era altceva decât două clătite umplute cu o compoziție de bureți, gogoșari, ceapă și ardei.
Au fost expuse tot felul de mâncăruri printre care pilaf cu bureți, clătite cu hribi, hribi cu brânză, ciupercuțe cu gălbiori și orez, hrib pane, salată de gogoșari cu hribi și sos de roșii.
Tot Delia Orșivsci a prezentat plante medicinale, care spune ea, ne ajută să ne menținem sănătatea sau să remediem ce am stricat de-a lungul vieții. „Flori de tei, flori de mușețel, păpădie, gălbenele, mentă, rostopască sunt plante care remediază ceea ce am stricat, mâncând incorect”, a spus doamna Orșivschi. Toate aceste plante au fost aduse din grădina familiei pentru a-i lămuri pe toți ca în loc de medicamente să folosească plantele medicinale, pentru că mulți oameni nu cunosc efectul acestor plante. Din ele gospodinele prepară fie ceaiuri, fie tincturi care pot fi folosite pe parcursul întregului an.
Festivalul Hribului, o dorință mai veche a vămenilor
Aurelia Badale, președinta Asociației de turism Vama – Bucovina, și administrator la una din pensiunile membre ale Asociației ne-a spus că a fost o dorință mai veche a celor care au pensiuni în zonă pentru a face acest festival. Asociația înființată în luna ianuarie a acestui an, are un program ambițios. Și-a propus printre altele să creeze și evenimente mai ales în perioadele de extrasezon, când numărul de turiști în pensiuni este mai redus. Astfel a fost inițiat acest festival al hribului la care organizatorii, plini de modestie, au spus că „fiind prima ediție mai are și o serie de stângăcii”. „Nu suntem atât de experimentați, dar sperăm ca sub umbrela oaspeților și a colegilor noștri care au rezultate deosebite în astfel de manifestări cum ar fi cei de la Asociația Sucevița, Asociația Gura Humorului, Asociația Turistică Bucovina, ANTREC Bucovina, să creștem și noi”, a pus Aurelia Badale.
Pentru anul viitor vămenii deja s-au gândit să organizeze acest festival de o anvergură mai mare, și să-i dea un caracter internațional pentru că au mulți prieteni în Germania, Bavaria, Spania, Franța, Italia, Ungaria, dar și pentru că sunt pensiuni în asociație care funcționează de peste 10 ani pe piața turistică locală și regională, care au participat la numeroase festivaluri în străinătate și consideră că ar fi bine să devină gazde pentru prietenii de peste graniță.
Cea mai veche rețetă cu hribi
Corina Pănculescu, președinta Asociației de Turism din Sucevița a venit cu preparate deosebite, cu cea mai veche rețetă, „Oala ciobanilor” care poate fi servită doar la Sucevița.
Am aflat că pe vremea când ciobanii plecau în transhumanță, își luau strictul necesar, printre care un ceaun și o tigaie. Ciobănița punea ceaunul pe foc, și pentru că apa era departe iar laptele aproape, fierbea mămăliga în lapte și zăr. La sfârșit, când mămăliga bolborosea zvârlea și doi – trei pumni de caș frământat. Între timp, în tigaie prăjea puțină ceapă și cărniță, peste care la sfârșit punea un păhărel de țuică. Gospodina răsturna peste mămăligă cărnița pregătită și în aceeași tigaie azvârlea câteva feliuțe de hribi pe care le lăsa la foc molcom, peste care punea o cană de smântână ca să se înăbușe, și apoi punea totul în ceaunul cu mămăligă pe care îl mai lăsa pe foc câteva minute. Aceasta este oala ciobanilor. „O rețetă veche, foarte hrănitoare, foarte consistentă pentru că oamenii plecau pe munte pentru o zi întreagă”, ne-a asigurat Corina Pănculescu.
Expoziție-concurs de gastronomie
În cadrul acestui concurs participanții au prezentat publicului, mâncăruri pe bază de hribi sau alți bureți care cresc în zona Vama, cum ar fi gălbiorii și ghebele. Un punct de atracție l-a constituit cămara gospodinei din Vama în care se aflau tot felul de conserve și salate cu bureți, compoturi și alte bunătăți.
Juriul format din Viorel Bîrsan, președintele Asociației bucătarilor Bucovina, Niculina Vasiluț – președinte ANTREC Bucovina, Corina Cubleșan – președinte onorific al ANTREC Bucovina, primarul comunei Vama – Niculae Baltag și un reprezentant al presei a acordat mai multe premii.
Premiul pentru cea mai veche rețetă a fost acordat Pensiunii Arina din Sucevița, premiul pentru cea mai frumoasă prezentare a fost acordat pensiunii gazdă, Lidana, Premiul pentru cel mai gustos preparat – Casei Lucan, premiul pentru creativitate – Casei Elvira. Pe lângă acestea, au fost acordate și premii speciale din partea Asociației bucătarilor Bucovina. Marele premiu acordat Asociației de turism Vama pentru întreaga prezentare la acest concurs.
Hribul – supranumit regele ciupercilor de pădure din România.
Cristinel Macovei, specialist achiziție, prelucrare, export de ciuperci de pădure, ne-a mărturisit că hribii sunt o mare delicatesă a pădurilor bucovinene și Vama reprezintă un centru foarte important în acest proces de achiziție a ciupercilor de pădure.
Totodată am aflat că în Vama sunt mai multe centre de achiziție pentru că hribii sunt un produs al pădurilor, un produs 100 % natural, spontan. „Oamenii merg în pădure și culeg aceste ciuperci, apoi le valorifică în centre de achiziție. Hribii sunt ciuperci de pădure foarte căutate în afară, pentru că sunt naturali, ecologici, transmit ceva din natura locului. Sunt altceva decât ciupercile de cultură, care sunt o industrie. Producția din zona Vama, într-un sezon bun (anul acesta nu este un sezon bun pentru că a lipsit ploaia), este de cel puțin 50 de tone de hribi. Hribul poate să reprezinte o fațetă a brandului Bucovina. Din experiența mea. În afară, hribii din Suceava sunt foarte apreciați, sunt mai deosebiți”, a spus Cristinel Macovei.
Cămara de toamnă din inima Bucovinei
Prezent la manifestarea de la Vama, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a spus că i se pare foarte inspirată cămara din Vama. Comparând Asociația din Vama cu o picătură din ceea ce înseamnă Bucovina, dar o picătură foarte prețioasă. Totodată a apreciat faptul că oamenii de afaceri s-au întâlnit la Vama – reprezentanții IMM-urilor din întreaga țară, și că acest lucru constituie un semn că sunt interesați de ceea ce se întâmplă în zonă. El a recunoscut că drumul este o obligație a autorităților, pentru că oricum folclorul, tradițiile, arta culinară, gastronomia din Bucovina sunt foarte cunoscute. „În perioada următoare trebuie să-i organizăm să iasă pe piață, inclusiv cu produsele culinare. Prea puțin vorbesc bucovinencele despre borșul din sfeclă roșie, despre mulțimea de preparate din ciuperci și din hribi în primul rând. Nemții vorbesc de hribi (buretele de piatră) ca de o trufanda foarte rară. Noi aici facem toată gama de mâncăruri, de la pane până la tocăniță, ciorbă, sarmale și cred că noi, oamenii politici, care mâncăm toată ziua la ciuperci astăzi avem dreptul mai puțin să sărbătorim”, a conchis Gheorghe Flutur.
În economia modernă nu se vinde ceea ce este bun, se vinde ceea ce este promovat
Alături de vămeni s-au aflat președinții IMM-urilor din toate județele țării precum și prof. univ. Ovidiu Nicolescu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.
El a spus că fără nici un fel de îndoială acțiuni de acest gen sunt deosebit de eficiente pentru că sunt niște elemente unice, niște produse unice, un port care se întâlnește numai în această zonă, peisaje de o frumusețe fără seamăn și produse ecologice native. „Toate aceste elemente unice, ca să intre în circuitul economic, în circuitul turistic trebuie cunoscute, iar acestea se fac prin acțiuni de acest gen. Festivalul hribului, prin produsele aduse aici, prin oamenii prezenți, prin cei 40 de șefi de organizații de IMM-uri din toată țara prezenți la Vama care vor fi niște ambasadori pentru produsele dumneavoastră, vor face un marketing informal foarte eficace”, a spus Ovidiu Nicolescu. Acesta a adăugat că trebuie să învățăm cu toții că am ajuns să bem băuturi din import și am renunțat la siropurile noastre de cireșe, zmeură, fragi, care erau mult mai sănătoase, mult mai bune și mult mai ieftine.
O diplomă pentru un Centru de Informare la Vama
Organizatorii festivalului, au oferit o diplomă de onoare președintelui Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, pentru sprijinul acordat comunei Vama de instituția pe care o conduce. Acesta, la rândul său a mulțumit cu o întrebare: “cât costă diploma”, iar organizatorii au cerut nici mai mult, nici mai puțin decât un Centru de Informare turistică pentru cei care vin în zonă.
