Ediția cu numărul 61 a Festivalului de Film de la Cannes s-a deschis, miercuri seara, într-o atmosferă la fel de strălucitoare ca și în anii trecuți și cu toalete la fel de somptuoase, însă tonul a fost unul grav și foarte politic, impus mai ales de filmul din deschidere – „Blindness”.
Cannes-ul și-a regăsit efervescența de zile mari în seara deschiderii festivalului, cu o panoplie de celebrități purtând toalete strălucitoare, treptele Palatului Festivalurilor, unde se desfășoară evenimentul, fiind inaugurate de Julianne Moore, Gael Garcia Bernal, Mark Ruffalo și Danny Glover, printre alții.
Această primă urcarea a treptelor a fost marcată și de cea dintâi apariție în public a juriului festivalului în formulă completă. Sean Penn, președintele juriului, a fost însoțit de actorii Natalie Portman, Sergio Castellitto, Alexandra Maria Lara și Jeanne Balibar și cineaștii Alfonso Cuaron, Apichatpong Weerasethakul, Rachid Bouchareb și Marjane Satrapi.
Cei nouă membri vor avea de departajat, pe parcursul a 11 zile intense (14-25 mai), cele 22 de filme aflate în competiție.
Deschiderea oficială.
În debutul ceremoniei, prezentată de Edouard Baer, actorul și regizorul american Seann Penn a vorbit despre importanța acestei manifestări cinematografice, despre posibilitățile de lansare pe care le are un film ajuns pe Croazetă, și a amintit de Palme d’Or-ul de anul trecut, „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, al lui Cristian Mungiu – prietenia puternică dintre două tinere și fuga în noapte a unei pentru a-i veni în ajutor colegei sale. După discursul scurt din deschidere, Seann Penn a lăsat locul primului eveniment din festival – proiecția ultimei pelicule semnate de autorul „Orașului Zeilor”, Fernando Meirelles.
Meirelles a adus pe ecran romanul „Eseu despre orbire/ Ensaio sobre a cegueira” al scriitorului portughez José Saramago, laureat al premiului Nobel pentru literatură pe 1998.
„Blindness”, un film cu șanse mari la premiul Palme d’Or, este o fabulă politică despre dispariția simțului moral în rândul unei populații dintr-un oraș fără nume, lovit de orbire. Încarcerați de autoritățile debordate rapid de o criză sanitară nemaiîntâlnită, acești orbi sunt, în curând, conduși de legea celui mai puternic. Doar o femeie (Julianne Moore) care nu a fost atinsă de epidemie își păstrează simțul moral într-un univers care se prăbușește: legăturile sociale se desfac, lupta pentru hrană se generalizează, femeile devin o marfă, după cum scrie presa franceză.
Pentru Fernando Meirelles, forța poveștii vine din lecturile variate – filosofice, politice, morale – pe care această parabolă despre „fragilitatea civilizației” le oferă spectatorului.
„În această lume, celălalt nu este văzut”, a declarat actorul american Danny Glover miercuri, înaintea proiecției, făcând referire la „revoltele foamei” care s-au produs în numeroase țări în ultimele luni. „Filmul vorbește despre capacitatea noastră de a-i vedea pe ceilalți și ceea ce se petrece în jurul nostru”, a spus el, citat de AFP.
Cineaști conștienți de lumea în care trăim.
Un sentiment împărtășit și de președintele juriului festivalului. Actorul și regizorul Sean Penn a declarat că recentul cutremur care a făcut mii de morți în China „(îi) va influența modul în care va judeca aproape toate filmele”, răspunzând astfel unei jurnaliste chineze care îl întreba dacă seismul îi va modifica maniera de a privi aceste filme.
„Oricare va fi alegerea noastră în acordarea premiului Palme d’Or, există un lucru cu care suntem toți de acord, cred, acela că va trebui să fim siguri că cineastul premiat este cât se poate de conștient de lumea în care trăiește”, a spus Sean Penn.
De ieri, festivalul și-a intrat în ritm, prezentând două alte filme din competiție, „Waltz with Bashir” al israelianului Ari Folman și „Leonera” al argentinianului Pablo Trapero, pentru ca, astăzi, să fie proiectat primul din cele trei filme franceze care concurează pentru Palme d’Or, „Un conte de Noël” de Arnaud Desplechin, cu Mathieu Amalric și Catherine Deneuve.
