Bursucul și-a făcut bine socoteala. Orice sufragiu pe plan intern nu-l mai încălzește. Clișeul ăla cu „Steaua nu se refuză” nu ține la el. Pentru fotbalul nostru a demonstrat ce avea de demonstrat (doar echipa națională ar mai fi un obiectiv, dar momentan pare destul de îndepărtat), de-acum este clar că viitorul lui e în insulă și a arătat că lucrează la asta. Nu va ajunge din prima la Chelsea, dar își poate face intrarea în fotbalul britanic la o echipă gen West Ham, precum fostul său coechipier Gianfranco Zola. Sau, mai știi, chiar la Glasgow Rangers!
După noaptea tâmpită a lui Răzvan Lucescu, a venit și noaptea de grație a lui Dan Petrescu, în care, după cum recunoștea el însuși, cam tot ce au dat ciulinii pe poartă, a intrat! Punându-ne în locul scoțienilor, am putea spune, așa cum bine spunea și un alt tehnician tânăr, Josep Guardiola, după colosala surpriză de la Barcelona, că pur și simplu nu există explicație fotbalistică. Se întâmplă în fotbal, dar ce bine e când li se mai întâmplă și adversarilor!
Oricum, inflație de autogoluri în competiția-regină. Au fost și autogoluri de autor, și devieri care nu trec numele fundașului pe tabelă, dar tot trimit portarul după țigări. Apropo de portari, nici ei n-au fost poartă de biserică, Dida și Casillas au comis-o chiar în meciul de afiș al săptămânii. Iar Butt, portarul lui Bayern, s-a apucat să dribleze prin careu până când a făcut fault de penalty. Pe care însă l-a scos și „s-a scos”, mai ales că a mai apărat apoi încă unul. Palidă consolare totuși, căci fantoma lui Bayern bântuie Europa. Mă și mir că lui Beckenbauer îi mai arde de glume, căci întrebat fiind ce părere are despre faptul că Herta Muller a câștigat Nobelul pentru literatură, a răspuns că era și timpul ca Hertha să câștige ceva…
