Manifestările organizate cu prilejul celei de-a III-a ediții a Festivalului de Artă Medievală “Ștefan cel Mare”, festival organizat în intervalul 11-17 august a.c. de către Consiliul Județean, Primăria Municipiului Suceava și Complexul Muzeal Bucovina, au adus în Cetatea de Scaun a Sucevei o mulțime de lume.
Dușmanul zilei: vremea caniculară
Sâmbătă, în cea de-a cincea zi a festivalului, dar cea de-a doua dedicată exclusiv manifestărilor medievale (întrucât primele trei zile ale săptămânii au fost consacrate teatrului, iar cea de-a patra a fost hărăzită debutului primei ediții a Festivalului de muzică folk „La Suceava, în Cetate”) șirul acțiunilor, care s-au desfășurat în cascadă în mai multe locații, au avut, cel puțin până la căderea serii, când au prins să atace țânțarii, un singur dușman: vremea caniculară.
Dacă secvențele de program care au început, de la ora 9:00, în zona Zidului Alexandru cel Bun (teatrul de păpuși și scenetele pentru copii interpretate de actorii Teatrului „Vasilache” din Botoșani sau atelierul de dansuri medievale al tinerilor din Hermanstadt – Sibiu) au avut parte de vreme acceptabilă, de la orele amiezii căldura a devenit insuportabilă.
Consumatori de divertisment, reorientați spre consumul de mici și bere
Retras la umbră pe terasele de pe platoul cetății sau în parcul din jurul Muzeului Satului Bucovinean, cea mai mare parte a publicului, care a venit inițial având ca pretext festivalul, s-a reorientat și s-a transformat, din consumator de divertisment și cultură, în consumator de mici și bere.
Cetatea nu a dus însă lipsă de vizitatori, deși nu a existat un public compact care să se mute de la o locație la alta, pe măsură ce se desfășurau activitățile din programul festivalului.
Vizitatori solitari, cupluri și familii cu copii, grupuri de cunoscuți sau prieteni străbăteau cetatea orientându-se după programul tipărit, distribuit la intrare, în care, pe ore și pe locații, erau consemnate manifestările zilei.
Face painting, foto haioase și certificate de iubire
Întâmpinați, imediat după pășirea de pe podul de lemn în interiorul incintei zidite, de craioveanul Piki Marian Rățulescu, care, în straie de clovn (cu pantaloni largi, dar și cu fustanelă aurie pe deasupra), făcea reverențe poftindu-i să se așeze pe scaunul instalat la umbra unui cort pentru o ședință de pictură pe față (face painting) și pentru „foto haioase – 10 RON”, sau pentru eliberarea unui „Certificat de iubire” („valabil numai cu însoțitor/însoțitoare de mână, de toartă”), vizitatorii intrau deja în atmosfera de iarmaroc medieval.
Alături, damele puteau să cumpere pălării multicolore de catifea (90 lei), cu panglici, mărgele și pene, sau puteau să-și facă fotografii îmbrăcând rochii lungi de domnițe și castelane.
Tabere de corturi și rastele cu săbii și buzdugane
În zona Pulberăriei erau instalate taberele de corturi ale ordinelor cavalerești (de Mediaș, de Transilvania – Sibiu sau ale Cavalerilor Cetăților Bârsei).
Perimetrele erau înconjurate cu șiruri de stegulețe, pentru delimitarea zonei de protecție a publicului, întrucât, în incintele astfel constituite (în care erau expuse la vedere rastele cu arme, de la săbii de diverse mărimi până la buzdugane cu lanț) aveau loc atât spectacole de dans, se desfășurau întreceri (cum era cea a aruncării potcoavelor pe o sabie înfiptă în pământ), dar aveau loc și lupte cu arme albe, nu numai între bărbați, dar și între cavaleri și domnițe.
Portrete la minut, zodiac, menestreli, mascați și jongleri pe picioroange
În fața portalului arcuit de piatră, prin care se intra în curtea interioară a cetății, doi graficieni, suceveanul Cătălin Alexandru Chifan și comăneșteanul Simion Iuga, realizau portrete „la minut”, un „minut” ceva mai lung dar, oricum, după o ședință de pozat, vizitatorul deținea, contra cost, o amintire în grafit a trecerii sale prin Cetatea Sucevei.
Cei care voiau să-și anticipeze sorocul aveau la îndemână, gratuit, în Camera de gardă, un zodiac medieval, iar în incinta curții interioare a cetății, singurul perimetru umbrit de cei doi stejari seculari (prin care umblau menestreli, mascați și jongleri pe picioroange) puteau urmări spectacole de teatru, dans și lupte medievale.
Țânțari, gală folk și arderea vrăjitoarei
Abia spre seară, după ora 19:00, când în curtea interioară a fost programat turnirul armelor cavalerești, turnir în care se înfruntau membrii Ordinului Cavalerilor Cetăților Bârsei, publicul a început să se concentreze în cetate.
Scenele de luptă care au continuat și în perimetrul din jurul Pulberăriei (unde a fost prezentat apoi de către membri Asociației „Gladius Dei” din Sibiu spectacolul cu dans, lupte, foc și cascadorii „Renegatul”) au pregătit publicul pentru spectacolul ecvestru, turnirul de noapte „Cavalerul Alb”, care s-a desfășurat, la lumina reflectoarelor, în șanțul de apărare a cetății.
O noapte care le-a mai oferit celor prezenți, care s-au încumetat să reziste asalturilor țânțarilor, gala laureaților festivalului de muzică folk, spectacolul fulminant al „Arderii vrăjitoarei” și, pe pragul dintre noapte și zi, concursul de supraviețuire în cetate.
„Moartea lui Despot Vodă la Suceava”
Una dintre scenele de reconstituire istorică, jucată sâmbătă, în plină vipie (atunci când „soarele s-a topit și a curs pe pământ”, cum scria Labiș), în zona neumbrită a curții interioare, de către actorii Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani, a fost cea a „Morții lui Despot Vodă la Suceava”.
Aventurierul, care prin uneltire l-a înlăturat pe Alexandru Lăpușneanu, ocupând tronul Moldovei în toamna anului 1561, a sfârșit în ziua de 5 noiembrie 1563 în Cetatea Sucevei (care și-a deschis silit porțile după un asediu de trei luni) răpus de buzduganul hatmanului Ștefan Tomșa, care l-a decapitat și i-a trimis capul împăiat la Constantinopol.
Scenele de luptă, foarte bine interpretate, au ridicat însă praful, făcând aerul încins de caniculă să devină irespirabil.
Cu tiroliana în… brațele miresei
Două cupluri proaspăt căsătorite au pășit sâmbătă în Cetatea de Scaun a Sucevei, anticipând cu o zi spectacolul nunții medievale, programat pentru după-amiaza zilei de duminică.
Dacă Mirela și Andrei Cojocar au vizitat cetatea, s-au fotografiat și au primit din partea tuturor urarea „casă de piatră”, Cornelia (18 ani) și Simion Bolohan (21 ani), a căror nuntă avea loc seara în satul Sf. Ilie, au vrut să guste împreună o aventură la care, până la urmă, mireasa a renunțat, lăsându-l doar pe mire să-și dovedească curajul.
Cei doi au vrut să traverseze împreună șanțul de apărare al cetății cu tiroliana, dar li s-a spus că nu pot traversa decât pe rând, fiecare în parte, iar mireasa nu s-a încumetat singură.
Mirele însă a salvat onoarea familiei, dându-și drumul pe cablu până în cetate, unde l-au așteptat, cu brațele deschise, aleasa inimii și un grup gălăgios de prieteni.
