Festinul de Paște ne poate băga în spital

Festinul de Paște ar putea avea repercusiuni grave, în special asupra celor care au ținut post îndelungat, avertizează dr. Olga Sturza Căliman, de la Centrul de diagnostic și tratament cu profil de boli infecțioase, care funcționează în regim privat pe Strada Tineretului din cartierul Burdujeni.
Medicul atenționează că excesul de mâncare și băuturi alcoolice din această perioadă îi poate costa destul de scump pe imprudenți, riscurile fiind reprezentate de acutizarea afecțiunilor preexistente sau apariția altora noi. În cele mai simple cazuri, apar simptome digestive ușoare dar rebele, cum ar fi indigestia. În alte situații, apar complicații grave, care necesită spitalizare, cum ar fi ocluziile intestinale sau pancreatitele acute. Indiferent de tentații, regimul alimentar trebuie menținut, abuzurile evitate, iar consumul de alcool limitat.
Există însă și alte afecțiuni, care apar frecvent în preajma sărbătorilor pascale din cauza contaminării mâncării cu diverși microbi. Este vorba de gastroenterita acută și toxiinfecția alimentară, care apar după consumul unor alimente intens contaminate cu bacterii, toxine sau metaboliți toxici bacterieni, explică dr. Olga Sturza Căliman.
Potrivit medicului, toxiinfecțiile alimentare se individualizează prin apariția bruscă a manifestărilor digestive la toate persoanele care au consumat alimentul contaminat, îmbolnăvirile putând să apară în focare epidemice (familiale, colectivități, grupuri de turiști) sau în cazuri sporadice izolate, după un interval de timp de până la 72 ore de la consumul alimentului. Boala poate fi transmisă de persoanele bolnave cu infecții cutanate stafilococice (cum ar fi un bucătar cu panarițiu – o infecție care apare frecvent la degetele mâinilor), diarei infecțioase sau purtători nazofaringieni de bacterii. O altă sursă de infecție sunt animalele bolnave care furnizează lapte sau carne, însă boala poate fi transmisă și prin dejecțiile acestora care contaminează solul.
Salmonele, clostridii și stafilococi, câteva dintre bacteriile care ne pot îmbolnăvi
Contaminarea alimentelor se face direct de la sursă, dar și pe traseul transportării și prelucrării lor, inclusiv în cazul păstrării în condiții necorespunzătoare, subliniază dr. Olga Sturza Căliman. Astfel, sunt frecvent implicate prin contaminare carnea și preparatele din carne (mai ales tocăturile, mezelurile de origine porcină, bovină sau aviară), peștele și preparatele din pește (salmonele, clostridii, stafilococi), laptele și derivatele lactate, contaminate frecvent cu salmonele, clostridii, stafilococi (brânza sărată), ouăle (mai ales cele de rață), praful de ouă, maionezele, contaminate cu salmonele. Alte alimente cu risc sunt preparatele de cofetărie – creme, înghețată, frișcă (contaminate cu stafilococi și salmonele), alimentele vegetale ca orez fiert și păstrat mai mult timp (Bacillus cereus), cartofi, fasole, conserve de legume și salate care pot conține bacterii (clostridii, salmonele, dizenterici).
Roluri majore în contaminarea alimentelor proaspete sau prelucrate îl au însă și ustensilele de bucătărie, lipsa de igienă a personalului care manevrează aceste produse, ingredientele folosite, apa contaminată, vesela și containerele pentru alimente, dar și vectorii (gândaci, rozătoare). Păstrarea în condiții necorespunzătoare a alimentelor înainte sau după prelucrare, învechirea sau depășirea termenului de valabilitate (cu modificări de pH, anaerobioză) contribuie de asemenea la contaminare.
„Toxiinfecțiile alimentare se manifestă clinic prin apariția de scaune diareice, vărsături, senzație de greață, dureri abdominale, dureri de cap, amețeli, transpirații, uneori febră. Forme severe pot apare la copii, gravide, bătrâni, pacienți imunodeprimați, pacienți cu diabet zaharat”, arată Olga Sturza Căliman.
Cum putem trata gastroenteritele și toxiinfecțiile alimentare
Pentru prevenirea gastroenteritelor și toxiinfecțiilor alimentare, medicul sucevean recomandă evitarea consumului de alimente vechi, a cărnii insuficient preparate termic, a laptelui nefiert, spălarea fructelor și legumelor înainte de consum. Depozitarea și păstrarea alimentelor cu un nivel ridicat de perisabilitate cum ar fi ouăle, carnea de pui, peștele, lactatele în cele mai bune condiții minimalizează de asemenea riscurile.
În cazul în care bolile diareice acute infecțioase nu au putut fi evitate, cel mai important lucru este prevenirea deshidratării, spune dr. Olga Sturza Căliman.
„În primele 24 ore se recomandă o alimentație hidrică cu ceaiuri ușor îndulcite, supe de legume sărate, apă minerală hiposodată și bicarbonatată. După ameliorarea grețurilor și a vărsăturilor se pot introduce făinoase, supe de carne, orez, brânzeturi cu conținut redus de grăsimi și carne slabă. Dacă evoluția este favorabilă, în funcție și de toleranța digestivă a pacientului, regimul devine aproape complet, limitându-se excesul de dulciuri, laptele și alimentele celulozice și mă refer aici la fructe crude și unele legume. Ca și medicație, se pot administra antispastice pentru calmarea colicilor abdominale, antivomitive în caz de vărsături, probiotice, iar în cazurile severe antibiotice”, transmite specialistul în boli infecțioase.