Ferma cu lapte de leac

Nu mai este nici o surpriză pentru nimeni să audă fermieri care se declară descurajați și gata să renunțe la o astfel de activitate economică, pentru că profitul obținut e mic sau lipsește de tot. Este însă neobișnuit să auzi de cineva care are curajul să se apuce în zilele noastre de asemenea afacere și care, pe lângă a face profit din ea, se gândește și cum să aducă și celor din jur un sprijin pentru sănătate. O astfel de idee pune în practică de trei ani câmpulungeanul Ioan Alboi Șandru: o fermă de capre.
„Franțuzele” de pe Rarău
Inițial, ca orice fermier dornic să-i mai și rămână o brumă de profit după tot efortul, tânărul câmpulungean de 37 de ani s-a tot gândit ce animale de lapte să crească. Mama fermierului, Domnica Alboi Șandru, fost bucătar și care este responsabilă acum cu prelucrarea laptelui la fermă, își amintește zâmbind: ”Când a zis fiul meu că vrea să încerce o fermă și să producă lapte și brânză, eu credeam că va cumpăra vaci, pentru că asta crește toată lumea, pentru că laptele e mai mult și noi, la munte, știm să ne ocupăm de ele din bătrâni. Dar el a vrut tocmai ce nu are toată lumea… Și într-o zi ne-am pomenit cu o droaie de capre ciudate, pe care le-a adus din Ardeal. A cumpărat tocmai de acolo capre alpine franceze, din cele roșcate, cu păr mai scurt, cu dungă neagră pe spinare, alese anume pentru că dau mai mult lapte. Sunt capre bune, dar ulterior la noi am combinat rasa de franțuze cu capra noastră românească și am obținut un metis foarte productiv și rezistent, care dă un lapte mai dulce, mai gustos. Și încetișor am ajuns să ducem la pășune peste 100 de capre, de care ne ocupăm și acum”.
Chiar dacă a ales ce nu crește toată lumea, problemele fermierului sunt aceleași ca ale tuturor. ”E păcat că omul care vrea să facă ceva, să producă, să miște cât poate el economia asta a noastră se lovește de piedici așa de multe, încât îi cam piere cheful. Cu caprele nu e simplu deloc. Lapte crud la contractări nu se ia la noi în zonă, doar oferte am avut și s-a oferit un preț foarte mic, de numai 2 lei pe litru. Subvenția e mică, plătești impozit, carnea și pielea nu le vrea nimeni, că așa e la noi peste tot. Uneori mă gândesc că se pierde cu totul tradiția și interesul, se pierde și generația care a știut să prelucreze lapte, piei, lână, și vor ajunge copiii ăștia să nu mai știe cum se face, chiar dacă într-o zi vor vrea să facă asta. Și ce mă doare este că așa se întâmplă numai la noi, în timp ce în străinătate acum se pune mare preț pe produsul ecologic, are căutare și devine celebru câte un sortiment de brânzeturi care nu e neapărat mai grozav decât ce se face la noi”, spune gospodina câmpulungeancă.
Leacul de la stână
Din păcate, oamenii locului nu prea știu să prețuiască și să folosească laptele de capră nici ca leac, deși îl au foarte ieftin, la îndemână. Lipsa de informație și eternul ”lasă că merge și așa” își spun cuvântul și în această privință.
Familia fermierului s-a convins pe propria piele și fără să intenționeze asta că laptele de capră și brânzeturile făcute din acesta sunt de leac. Una dintre fetițele familiei, chinuită de intoleranța la gluten, după ce nici un tratament nu a avut efect, a scăpat de la sine de boală după ce toată familia a început să consume curent laptele de capră.
”Am simțit și noi, adulții, fără să fim bolnavi, că ne merge mai bine. Dormim mai bine, ne simțim energici și nu se prinde boala de noi. Când am căutat și noi o explicație, am aflat că secretul stă în laptele de capră, care este considerat din vechime un leac foarte bun. Vă spun sincer că abia atunci m-a bucurat mult alegerea fiului meu, pentru că e mare lucru nu doar să faci bani din munca ta, ci să și oferi un pic de sănătate celor din jur prin ceea ce faci”, ne-a explicat Domnica Alboi Șandru.
Leac pentru cancer
Laptele de capră este recunoscut nu doar de medicina populară, ci și de specialiștii în domeniu ca util pentru sănătate, atunci când este corect prelucrat și consumat. Nu este chiar un panaceu universal, cum credeau bătrânii, dar este util pentru atenuarea multor suferințe.
Medicul Cătălin Luca, un cunoscut specialist în ayurveda și multiple terapii alternative, vorbește pe blogul său chiar despre ”cura miraculoasă cu lapte de capră”, pe care îl consideră ”un elixir pentru sănătatea copiilor și adulților” și despre care afirmă, bazându-se pe propria experiență profesională bogată, că ”vă face mai optimiști, vă scapă de depresie, vă protejează organismul de boli, întărește sistemul imunitar și este un aliat redutabil împotriva cancerului”.
Conform instrucțiunilor medicului Luca, cura cu lapte de capră proaspăt, două căni pe zi, durează 14-90 de zile, iar rezultatele se văd rapid. Copiii pot consuma laptele de capră diluat cu lapte de vacă. ”Laptele de capră prezintă un risc mult mai scăzut pentru copiii ce nu au împlinit vârsta de 3 ani să facă alergii, în comparație cu laptele de vacă. De asemenea, pentru a fi mai plăcut la gust și mai benefic pentru sănătate, îl puteți amesteca cu miere de albine. Mai mult, laptele de capră rezistă până la trei zile în oale de lut. Și chiar dacă se prinde, își păstrează din calitățile și proprietățile tămăduitoare”, explică dr. Luca pe blogul său.
”Înainte, se spunea că bărbatului nu trebuie să îi lipsească varza acră și brânza de capră”
Și despre brânzeturile de capră folosite ca mijloc de îmbunătățire a sănătății sunt specialiști care știu multe. Inginerul zootehnist Vasile Bostaca ne-a împărtășit câteva vechi secrete ale crescătorilor de animale de la munte: ”Înainte, se spunea că bărbatului nu trebuie să îi lipsească varza acră și brânza de capră. Varza era ca să nu se resimtă după mahmureală, iar brânza de capră îmbunătățea rezistența organismului la munca grea și sporea potența. Nu glumesc deloc, e un redutabil ajutor pentru așa ceva, dacă se consumă frecvent. Am vorbit cu zeci de ciobani și crescători de animale bătrâni în viața mea și toți spuneau că se simt puternici și tineri din toate punctele de vedere pentru că ani în șir au consumat brânză de capră. De altfel, ciobanii țin la stâne, pe lângă oi sau vaci, și niște capre, probabil ați observat asta. Unul dintre motivele nespuse este chiar acela că ei cunosc foarte bine că laptele caprei e de leac cam pentru orice. Și femeile de la sate știu bine, chiar și azi, că laptele și brânza de capră le feresc de slăbiciune, le ajută să aibă copii sănătoși și să își țină bătrânii din familii în putere și lucizi până la ultima lor zi de viață. Este mare păcat că astăzi tinerii râd când le povestești așa ceva și preferă un energizant plin de chimicale decât o cană cu lapte de capră. Sunt sigur însă că pe băieții ăștia îi vor lăsa balamalele pe la 40 de ani din multe puncte de vedere, așa că ar face bine pentru ei înșiși să caute și să consume lapte și brânză de capră, dacă vor să fie iubiți cu plăcere și la 70 de ani”.
Moftul românesc
În străinătate, brânzeturile de capră sunt considerate rafinate și gustoase și se vând la prețuri ce pot depăși pentru unele sortimente 200 de euro pentru un kilogram.
La noi se găsesc sortimente renumite și scumpe în magazine de delicatese, dar și sortimente mai banale chiar în supermarketuri, la prețuri între 56 și 90 de lei pentru un kilogram. Sunt cumpărate în special în marile orașe, de către clienții cu posibilități financiare mai mari, de către adepții alimentației raw-vegane și de către cunoscători și sunt considerate produse în trend, de fițe, pentru petrecerile cu bufet suedez.
Chiar dacă laptele de capră este pentru cunoscători un miracol pentru sănătate, iar brânzeturile gustoase făcute din el sunt considerate de lux în străinătate, la ferma lui Ioan Șandru Alboi din Câmpulung Moldovenesc încă nu stă lumea la cozi pentru ele. Domnica Alboi ne-a explicat că nu duce lipsă de clienți, dar mai interesați și mai buni cunoscători decât românii sunt turiștii străini.
”La noi lumea nu prea știe diferența. Avem clienți informați, care caută anume pentru sănătate produsele și care au devenit stabili, fideli. Dar avem și unii care, deși le oferim, de pildă, telemeaua de capră la un preț de trei ori mai mic decât în supermarket la noi și de 10 ori mai mic decât în străinătate, tot fac mofturi și spun că e mult pentru ei, chiar dacă prețul chiar este foarte mic pentru astfel de brânzeturi. Nu e nici o problemă pentru noi, dar e păcat pentru ei că pun preț mai mare pe bani decât pe propria sănătate. Cu timpul însă, eu sunt sigură că lumea va deveni mai informată și mai dornică să se respecte și pe la noi și atunci mulți își vor da seama cât de aproape de ei au avut mereu produsele pe care chiar le merită pentru propria sănătate. Pentru noi este o afacere pentru viitor, nu pentru profit imediat, am început-o cu pasiune și dragoste și tot cu dragoste vrem să oferim rodul muncii noastre și în viitor celor interesați”, a conchis Domnica Alboi Șandru.