Astăzi ne confruntăm cu nenumărate forme de ispitire, prin lipsa pazei ușilor voinței, rațiunii și sentimentului nostru, iar cele mai periculoase sunt cele care intră sub acoperișul caselor noastre, ferestre spre pieire. Priveliștile urâciunii prin prezența sub diferite tehnici moderne, dar mai ales a celei mai cunoscute ferestre actuale – internetul -, a milioanelor de înfățișări pornografice nu reprezintă altceva decât coborârea omului în cele mai de jos ale viețuirii, la starea de vierme, căutând un blid de mâncare. Este mai ușor astăzi a desfrâna sau a imita desfrânare pentru a fi promovat în această industrie și a arăta întregii lumi păcatele cu care se laudă, de care trebuie să se rușineze și pentru care, de nu se vor lepăda, se vor osândi. Pe acești promotori ai spurcăciunilor trupești nepocăiți și neîndreptați îi așteaptă orbirea, întunericul ce poate fi pipăit, negura cea deasă a singurătății, iadul veșniciei chinuitoare.
Această ispitire lovește în tineri și vârstnici, în toate categoriile sociale, în oamenii vulnerabili, care devin dependenți de acest duh chinuitor și atât de păgubitor. Accesibilitatea e din ce în ce mai simplă, însă avem decizia de a deschide sau de a ignora, de a lupta decisiv pentru paza tuturor simțurilor pentru a nu fi întinate, pentru a nu se altera chipul lui Dumnezeu din noi.
Ne aflăm într-o societate tot mai lejeră în gândire, care a răsturnat adevăratele valori, care permite, dezinteresată de cele sufletești, prezența în viața noastră a imaginilor amintite, fabricate în laboratoarele iubitorilor de arginți, de neconceput și netrăite de mulți dintre noi, dar cu puternice influențe asupra minții umane. Este adevărat că mulți dintre oameni confundă strada cu plaja, dar a denatura imaginea firii umane înnoite în Hristos Domnul prin botezul apei și al pocăinței, prin asemănarea cu animalele, păsările sau târâtoarele pământului nu este altceva decât un război la baionetă cu slujitorii răului, care promovează ideile idolatriei păgâne, folosindu-se de apariția actualei tehnici vizuale, și nu numai.
Lot, cetățean al Sodomei, a reușit să aibă o femeie credincioasă și două fete neprihănite în cel mai proeminent context al degradării firii umane prin apogeul păcatului desfrânării. Prin aceasta el dovedește înțelepciune, atât prin statornicia credinței și menținerea familiei în curăție, fapt care s-a datorat unei educații lucrătoare și ziditoare de suflet, cât și prin salvarea unei cetăți mai mici din apropiere; la toate acestea se adaugă chipul jertfelniciei adevărate când este gata să-și piardă viața celor două fiice pentru a-i apăra pe cei Doi Oameni. Ne gândim că, dacă a fost posibil atunci, este cu putință și astăzi, dacă înțelepciunea omenească se alătură în chip smerit înțelepciunii dumnezeiești, în ascultare și în împlinirea poruncilor duhovnicești, fără de care nu există mântuire.
Așadar, omul se află permanent în imediata vecinătate a multor ferestre și are capacitatea liberei voințe de a hotărî ceea ce vrea să vadă. El se poate bucura de vederi duhovnicești prin sfintele slujbe, picturile bisericești, citirea cărților folositoare de suflet, pelerinaje și altele ca acestea sau se poate amăgi și întrista în preajma celor ce locuiesc în casele nelegiuirilor, în întunericul diferitelor și diversificatelor fărădelegi.
Este datoria noastră de a trage nenumărate semnale de îngrijorare în ceea ce privește ispitirea de lângă noi, șubrezirea tot mai accentuată a întemeierii unei familii bazate pe fundamentul primelor porunci de la creație. Săgețile arzătoare ale celui rău se intensifică îngrijorător și ne va fi tot mai greu să stârpim nelegiuirea dacă cochetăm și ne tocmim cu ea. Nu trebuie să îngăduim nimic, fiindcă nu-i loc de toleranță cu păcatul. El trebuie condamnat și răstignit, îngropat și dat uitării, iar purtătorul păcatului să învieze și să moștenească viața veșnică.
(Pr. Horia Nicolae PRIOTEASA, Ziarul Lumina)



