Femeile sunt mai numeroase ca prezentatoare și jurnaliste decât bărbații în presa românească, dar sunt mai rar subiect de știri, potrivit celei mai recente monitorizări Global Media Monitoring Project, ale cărei rezultate au fost prezentate miercuri, într-o conferință, la București.
Studiul Global Media Monitoring Project (GMMP), pe tema „Who Makes the News” (Despre cine vorbesc știrile), se desfășoară prin monitorizarea știrilor care apar într-o singură zi, în zeci de țări, începând din 1995, și este reluat la fiecare cinci ani.
Cea mai recentă cercetare a avut loc pe 10 noiembrie 2009, când echipe de cercetători din 108 țări au monitorizat 1.365 ziare, radiouri, programe TV și site-uri. Corpusul de analiză a cuprins 17.795 de știri și 38.253 oameni în aceste știri.
Studiul se desfășoară sub egida World Association for Christian Communication (WACC) și Fondul Națiunilor Unite de Dezvoltare pentru Femei (UNIFEM).
La cele patru monitorizări din 1995 și până în prezent a participat și o echipă de cercetători de la Universitatea din București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Daniela Rovența-Frumușani, profesor universitar doctor al Facultății de Jurnalism și Comunicare, este coordonatoarea cercetării în România.
Rezultatele cercetării au fost prezentate, miercuri, la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) din Capitală.
Conform rezultatelor celui mai recent studiu, pe plan mondial, femeile sunt mai puțin prezente în presă decât bărbații atât ca autoare, cât și ca subiect de știri. Totuși, s-a constatat o creștere substanțială a prezenței femeilor în câmpul profesiei de jurnalist, ca o consecință a feminizării acestui sector al învățământului superior, dublată însă de o slabă reprezentare a problematicii feminine și a actorilor sociali femei atât în politică, economie, știință, cât și ca experți în dezbaterile publice.
În 1995, 72% din materialele jurnalistice erau semnate de bărbați și 28% de femei, în timp ce în 2010 raportul constatat a fost de 63% (materiale semnate de bărbați) față de 37% (materiale semnate de femei). În general, materialele realizate de femei sunt mai puțin numeroase decât cele realizate de bărbați: la televiziune 44% din materiale sunt realizate de femei, la radio – 27%, iar în presa scrisă – 35%.
Totuși, în România, femeile prezentatoare și cele care lucrează pe posturi de reporter sunt mai numeroase decât bărbații (60% față de 40%).
Domeniile predilecte ale jurnalistelor sunt sănătatea și socialul, urmate de economie (22%) și politică (17%). Femeile-reporter au o prezență semnificativă în știrile sociale – 80%, în știrile despre știință/sănătate – 76%, în știrile despre celebrități/artă/media – 72% și în știrile despre violență – 65%. Prin contrast, subiectele economice și cele politice sunt în proporție de 70% realizate de bărbați.
Pe de altă parte, la nivel global, știrile centrate pe femei au crescut de la 17% la 24% în ultimii 15 ani. În România, procentul este mai ridicat, femeile fiind subiect de știre în 32% din articolele monitorizate în cadrul ultimului studiu GMMP.
Cercetarea realizată în România mai arată că, în general, știrile întăresc stereotipurile – 62% și doar 5% dintre materiale le contestă. Celelalte știri (33%) sunt „gender blind” (nu fac referire la un gen anume, nr.). Stereotipurile sunt întărite în știrile despre crime – 88% (femeile sunt, în general, victime), știință și sănătate – 72% și economie – 71%. În schimb, stereotipurile sunt contestate în știrile despre sistemul juridic – 14% și celebrități – 9%.
Femeile-reporter contestă stereotipurile aproape de două ori mai des decât bărbații-reporter (7% față de 4%) și întăresc stereotipurile mai puțin decât bărbații (69% față de 80%).
