Femeile de etnie romă au încă un statut de inferioritate în societate

Fundația Soros România, în parteneriat cu Prefectura Suceava, Societatea Doamnelor Bucovinene și Asociația PhicoRomano au lansat luni, în sala de ședințe „Nicolae Labiș” de la Prefectură, raportul studiului sociologic ce vizează comunitățile de etnie romă, „Femeile rome – ce știm și ce nu știm despre ele”.
Evenimentul a debutat cu o expoziție foto, în care au fost surprinse familii de romi din județul Suceava, în principal femei de etnie romă, și a continuat cu o scurtă prezentare a raportului.
Studiul, care s-a derulat în perioada martie-iulie anul acesta, atât în mediu urban, cât și în cel rural, în șase comunități tradiționale și non-tradiționale: Verești (județul Suceava), Sărulești (județul Călărași), Bălțești (județul Prahova), Pătrăuți (județul Suceava), Kuncz (Timișoara) și Patarât (Cluj-Napoca) a readus în discuție probleme de incluziune socială la nivelul comunităților cu romi.
Diferențe mari între tipurile de comunități în privința căsătoriei
Potrivit studiului „Femeile rome – ce știm și ce nu știm despre ele”, indiferent de comunitate sau de mediul de rezidență, femeile au încă un statut de inferioritate, care este considerat firesc chiar și de către ele, însă viața de familie, rolul și poziția femeii sunt într-un proces de schimbare.
Sociologii au arătat că există diferențe mari între tipurile de comunități în privința căsătoriei. În comunitățile tradiționale, conform studiului, fetele se căsătoresc devreme, de obicei între 14 și 16 ani, iar băieții până în 18 ani. Există însă numeroase cazuri de căsătorii mai timpurii (12 -14 ani pentru fete și 14-16 ani pentru băieți).
Studiul a fost prezentat de Mara Sescu, coordonator programe Fundația Soros România, care a explicat că în comunitățile tradiționale, puterea de decizie a femeii este aparent inexistentă, și, deși femeia este implicată în creșterea copiilor și viața în gospodărie, deciziile importante sunt luate de către bărbați.
„Practic femeia este implicată, consultată, dar bărbatul este cel care decide în familie. Acest lucru este valabil nu doar în comunitățile tradiționale, ci și în cele netradiționale, în Cluj, de exemplu. În ce privește participarea pe piața muncii a femeii de etnie romă, atitudinile diferă de la un tip de comunitate la alta. În comunitățile tradiționale femeia nu participă pe piața formală a muncii, din cauza normelor comunitare, a educației scăzute și a oportunității de angajare. Ea participă în schimb la activitatea economică a gospodăriei, prestând muncă pentru ajutorul social și contribuind la activitatea productivă a gospodăriei. În comunitățile non-tradiționale rurale, există o experiență acumulată de participare feminină la munca plătită în afara casei, iar participarea la munca plătită este recunoscută și acceptată la nivel comunitar, chiar dacă femeile nu sunt neapărat încurajate să meargă să muncească”, a completat Mara Sescu.
La eveniment au participat reprezentanți ai Prefecturii și Consiliului Județean Suceava, Inspectoratului Județean de Poliție, Direcției de Sănătate Publică, Primăriei Verești, Primăriei Pătrăuți și reprezentanți ai ONG-urilor sucevene.