Femeile, cele mai afectate de concedieri în industria TV din Marea Britanie



Femeile care lucrează în industria televiziunii din Marea Britanie au fost cele mai afectate de reducerile de personal, circa 5.000 dintre ele părăsind televiziunea în ultimii trei ani, comparativ cu doar 300 de bărbați, informează Media Guardian.
Un studiu realizat de compania Skillset în Marea Britanie sugerează că femeile au fost ținta celor mai multe reduceri de personal în industria TV în ultimii trei ani, numărul lor reducându-se cu 20%, în condițiile în care numărul total de angajați ai sectorului s-a diminuat cu 10%.
Potrivit raportului pe 2009 realizat de Skillset, în sectorul TV lucrează în prezent cu 5.300 mai puțini angajați comparativ cu anul 2006, când a fost realizat precedentul studiu similar. Astfel, în 2006, în industria TV din Marea Britanie lucrau 55.850 persoane, comparativ cu 50.550 anul acesta.
Studiul a remarcat imensa diferență între cele două sexe în ceea ce privește angajații care au plecat din televiziune, respectiv 5.000 de femei și doar 300 de bărbați.
Industria TV acoperă, potrivit Skillset, personalul și angajații freelanceri ai televiziunilor terestre (BBC, ITV, Channel 4 și Channel Five), prin cablu și prin satelit (inclusiv Sky, UKTV și Virgin Media), producătorii independenți, televiziunea comunitară și distribuția TV din Marea Britanie.
Cercetătorii Skillset au admis că există o tendință mai mare în rândul femeilor de a pleca din sectorul televiziunii. În plus, studiul a constatat o scădere masivă a angajărilor în industria TV în rândul femeilor cu vârste de peste 30 de ani.
Unul dintre motivele acestui exod ar putea avea legătură cu prejudecățile la care au fost expuse angajatele mai în vârstă ale televiziunilor, cum ar fi prezentatoarele TV sau actrițele. Pe de altă parte, se vehiculează ca posibil motiv al numărului foarte mare de femei care au plecat din televiziune și faptul că acestea profită mai curând de pachetele compensatorii pentru a se reorienta către cariere mai liniștite, în condițiile în care bugetele de producție și programe se reduc și timpul de lucru crește.