Femeia să se teamă de bărbat?

Potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, circa 13% din totalul violențelor înregistrate în România au loc în familie, victimele fiind în primul rând femeile. Dintre actele de violență familială, aproape 40% din cazuri au loc în mediul rural, celelalte evenimente fiind înregistrate în mediul urban. Circa 30% dintre româncele cu vârste cuprinse între 18 și 45 ani au fost agresate de soții lor. Datele au la bază incidentele declarate, numărul cazurilor reale fiind întotdeauna mai mare decât al celor înregistrate de poliție și de serviciile de sănătate.
Pornind de la aceste statistici îngrijorătoare, ne simțim responsabili, ca cetățeni, să cercetăm cauzele violenței familiale și să căutăm vindecare pentru aceste rele. Ar fi de dorit o analiză amănunțită a fenomenului pentru a judeca faptele – pe bună dreptate – în contextul mutațiilor socio-educaționale care motivează conflictele familiale.
Respectul dintre soți
Există însă voci care incriminează întrucâtva și Biserica pentru că dintru început, chiar în momentul oficierii cununiei, soții sunt siliți să asculte un cuvânt ca acesta – „femeia să se teamă de bărbat” – citat din Epistola către Efeseni a Sfântului Apostol Pavel (Efes. 5, 33), fapt care ar da un avânt nepermis soțului în a-și impune cu violență punctul de vedere în relația de familie. Conștienți de impactul unui astfel de cuvânt asupra destinului familiei creștine, unii dintre slujitorii care găsesc că acest cuvânt ar fi prea dur pentru conștiința soților, lasă să se audă în finalul Apostolului citit la slujba cununiei cuvântul „femeia să respecte pe bărbat”, ceea ce nu concordă întocmai cu litera Scripturii (cu traducerea corectă).
Este oare posibil, prin aceasta, să încurajeze Biserica violența familială? Nicidecum! Cei ce vor dori să-și sporească atenția asupra textului integral citit din Sfânta Scriptură în vremea cununiei, vor observa că autorul biblic, vorbind despre însoțirea nunții, face trimitere la analogia însoțirii dintre Hristos și Biserică. Textul de la Efeseni cap. 5 îndeamnă pe bărbat să-și iubească soția până la sacrificiul de sine, „așa după cum Hristos a iubit Biserica și S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfințească”.
Unire în duhul înțelegerii
Ceea ce trebuie reținut dintru început este invitația la îngăduință pe care o face Sfântul Apostol Pavel soților, când zice: „supuneți-vă unul altuia, întru frica lui Hristos”. Este un îndemn spre unire în duhul înțelegerii și al acceptării voii celuilalt, sub protecția atotcuprinzătoare a temerii de Dumnezeu, tocmai pentru că „frica de Dumnezeu este începutul înțelepciunii” (Pilde 1, 7). „Fără frică de Dumnezeu – spune Sfântul Vasile cel Mare – nu poți deveni nici înțelept, nici milostiv, nici bun cugetător, ea este cheia virtuților. Frica de Dumnezeu întărește credința, iar în momentele grele dă sufletului putere să reziste tuturor ispitelor”. Iată de ce unirea într-un gând și o lucrare a soților trebuie să stea sub semnul temerii de Dumnezeu, o temere care dă virtute, cumpătare, bună rânduială și ascultare de celălalt. Între soți este de dorit să nu fie niciodată dezbinare și împotrivire. „Temerea” este circumscrisă prezenței lui Dumnezeu în viața lor și în casa lor, de aceea apostolul, atunci când vorbește despre unitatea dintre ei, adaugă: „Taina aceasta mare este; iar eu zic în Hristos și în Biserică”(Efes. 5, 32).
„Femeia să se îngrijească de bărbatul ei”
În acest context trebuie înțeles cuvântul despre „temere” amintit de Apostol și nu în accepțiunea încurajării unui comportament violent ori a impunerii forței brutale uzând de constrângere, intimidare și terorizare și culminând cu lovituri fizice: maltratare, brutalizare, bătaie ori chiar cu lovituri cauzatoare de moarte.
Soția nu este și nici nu poate deveni victima forței oarbe a soțului și nici instrumentul exercițiilor de violență ale acestuia. Ea nu trebuie „să se teamă de” bărbatul său – pe care îl iubește și îl prețuiește; tocmai fiindcă îl iubește și îl prețuiește, trebuie mai curând „să se teamă pentru el” ori „să se îngrijoreze de el – să se îngrijească de el”, petrecând împreună întristările și bucuriile vieții.
Este potrivit a spune: „femeia să se îngrijească de bărbatul ei”! Totuși, celor care au dubii serioase în privința interpretării acestui text de la Efeseni, le recomandăm textul diortosit de Înalt Prea Sfințitul Bartolomeu Valeriu Anania, ediția jubiliară a Bibliei tipărite la București în anul 2001, în care aflăm trimiteri către explicațiile cuvenite acestei traduceri: „fiecare dintre voi să-și iubească femeia ca pe sine însuși, iar femeia spre bărbatul ei să se-nfioare”. Amin!
(Pr. Lucian Grigore, preot paroh la Biserica Domnească „Sfântul Gheorghe” Pitești, sursa: www.laurentiudumitru.ro )