Pildă creștină

Femeia poartă văl ca simbol al rangului ei



„Iar orice femeie care se roagă sau proorocește cu capul neacoperit, își necinstește capul; căci tot una este ca și cum ar fi rasă.”(I Corinteni 11, 5)
Egalitatea femeilor cu bărbații se numără printre multitudinea noutăților introduse de Creștinism în rânduiala vechilor comunități. Însă, după cum observă Sfântul Apostol Pavel în prima sa epistolă către Corinteni, unele femei mai îndrăznețe abuzau de libertatea dobândită prin botez și interpretau greșit această egalitate. Comportamentul neadecvat și ținutele nepotrivite sexului lor trezesc nemulțumiri în rândul celorlalți membri și chiar atrag comentariile celor din afara bisericii.
Sfântul Apostol restabilește ordinea arătând că deși femeia și bărbatul sunt egali în privința harului transmis prin Sfintele Taine, amândoi făcând parte din Trupul tainic al lui Hristos, ei nu sunt egali când vine vorba de organizarea exterioară a vieții bisericești. Raportul dintre bărbat și femeie este asemenea celui dintre Hristos și Biserică. Ocupând locul al doilea în organizarea exterioară a Bisericii, femeia e datoare să poarte văl, ca simbol al rangului său. Bărbatul este chip și slavă a lui Dumnezeu, iar femeia slava bărbatului, căci nu bărbatul e din femeie, ci femeia din bărbat.
În plus, purtarea vălului vine și ca o formă de respect datorat obiceiului general. Încă din cele mai vechi timpuri bărbații au trebuit să-și taie părul și să-și înalțe capul, iar femeile să-și lase părul ca podoabă și să-și acopere capul, cei ce nu făceau astfel fiind disprețuiți. Dacă femeia nu își acoperă capul „atunci să se tundă”, mai spune Sfântul Apostol.
Prin urmare, Sfântul Apostol Pavel le îndeamnă pe femei la purtarea vălului, nu pentru că ar fi fost create de Dumnezeu inferioare bărbatului, ci pentru că în organizarea exterioară a Bisericii ele ocupă locul al doilea după bărbat. Purtarea vălului este semn al modestiei și al bunei-cuviințe arătând respectul față de o rânduială a firii. Tăcerea și decența sunt atributele unei femei cu adevărat evlavioase și de aceea ele trebuie cultivate de toate credincioasele femei fără excepție.
(Daniela CIOBANU)