Recorectarea lucrărilor la proba de limba română de la evaluarea națională se va încheia joi, la ora 21.00, iar rezultatele înainte de contestații vor fi afișate vineri, până la 14.00, procedura nefiind întârziată de controversa cerinței cu privire la felul unei propoziții.
Anunțul a fost făcut joi de Stelian Fedorca, secretar de stat pentru învățământ preuniversitar la Ministerul Educației.
Fedorca a mai spus că, după examen, ministerul ar urma să stabilească, în urma unei analize, care profesor a greșit legat de cerința la limba română ce a împărțit, practic, elevii, părinții și profesorii în tabere susținând variante de răspuns diferite.
„O mare parte dintre lucrări a fost recorectată. Acțiunea va lua sfârșit, joi, la ora 21. Rezultatele vor fi afișate, conform calendarului, vineri, până la ora 14.00. Apoi, vor fi depuse contestațiile”, a spus Fedorca.
Contestațiile vor fi soluționate în 30 iunie și 1 iulie, iar rezultatele finale vor fi afișate la 2 iulie, potrivit calendarului examenului.
Secretarul de stat a precizat că subiectele au fost elaborate în perioada 2011-2012 de către o echipă formată din 240 de profesori. Apoi, o altă echipă a selectat mai multe variante din care, în final, au rămas cele zece care au fost sigilate. „Cei 240 de sprofesori au fost selectați prin apel public”, a adăugat Fedorca.
Întrebat de ce Ministerul Educației nu a anulat din barem cerința controversată, Fedorca a spus că „o parte dintre elevi nu a răspuns deloc, iar alții au greșit”.
Ministrul interimar al Educației, Liviu Pop, a decis, miercuri seară, schimbarea baremului probei de limba română de la evaluarea națională, astfel încât să fie punctate ambele răspunsuri („subiectivă” și „predicativă”) care au generat controversa legată de una dintre cerințe. Decizia, au spus reprezentanții ministerului, se fundamentează pe mai multe argumente ale specialiștilor în limba română.
„Una dintre cele mai importante opinii a venit din partea Academiei Române. Reprezentanții Institutului Lingvistic «Iorgu Iordan – Al. Rosetti », cel mai important for în domeniul normării gramaticii limbii române, susțin că în speța care a făcut obiectul dezbaterii răspunsul este ambivalent – atât subiectivă, cât și predicativă, în funcție de context sau de intonație, lucru subliniat de Gramatica Academică a Limbii Române (GLAR), conform acelorași surse. La rândul lor, cadrele didactice specializate în limba și literatura română au remarcat aceeași ambuiguitate a răspunsurilor. Al treilea argument care a determinat decizia a fost procentul aproximativ egal al elevilor care au răspuns pe cele două variante, respectiv 42% subiectivă și circa 40% predicativă. Acest fapt reflectă indubitabil opiniile formulate de specialiști”, s-a precizat într-un comunicat remis MEDIAFAX, miercuri seară, de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS).
În urma deciziei lui Pop, la corectarea lucrărilor de la proba de luni, ambele răspunsuri în discuție („subiectivă” și „predicativă”) vor primi câte șase puncte, după ce, până acum, baremul probei de română prevedea că răspunsul corect este „subiectivă”.
Ministrul Pop a susținut că nu va permite discriminarea niciunui elev și că, în orice decizie ministerială, trebuie să primeze interesul elevilor și egalitatea de șanse la educație a acestora, s-a mai arătat în comunicat.
MECTS precizează că variantele de subiectele pentru proba de limba și literatura română au fost definitivate și aprobate în luna martie 2012. Conform metodologiei, acestea sunt secretizate până în ziua desfășurării probei. Subiectele au fost elaborate în decursul a șase luni de zile, de către 240 de cadre didactice.
Tot Liviu Pop declara, marți, că Ministerul Educației a cerut părerea mai multor specialiști, inclusiv de la Academia Română, iar „90 la sută” dintre aceștia s-ar fi pronunțat în favoarea rezolvării prevăzute în barem.
Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar consideră că hotărârea Ministerului Educației de a modifica baremul probei de limba română de la evaluarea națională este una „istorică incorectă, luată pe fondul unor presiuni”.
„Această decizie afectează credibilitatea Ministerului Educației – gestionarul sistemului de educație din România. Baremul de corectare al unor probe nu se stabilește în Piața Universității și nici pe stradă, în fața ministerului și nici nu ține cont de statistica răspunsurilor date la proba respectivă. Cum va putea ministerul să oblige profesorii de limba română să accepte că o propoziție subordonată poate fi și subiectivă, și predicativă, în aceeași structură a frazei?”, spune președintele Federației, Mihaela Gună, care sugerează că decizia ministerului a fost luată ca urmare a protestelor părinților adunați în fața ministerului.
La subiectul II al probei de limba română de la evaluare, elevii au trebuit să spună, printre altele, felul propoziției subordonate (atributivă, predicatică sau subiectivă) din fraza „Ceea ce mă jenează este dificultatea răsfoirii”.
Această cerință a împărțit elevii și părinții în două tabere, unii susținând că răspunsul corect este propoziție subiectivă, iar ceilalți, predicativă.
Mulți părinți au semnat și o petiție legată de această controversă și de depunctarea elevilor care au răspuns că propoziția este predicativă.
Federația Asociațiilor de Părinți a afirmat însă că baremul probei de limba română a evaluării naționale a fost corect stabilit și că nu susține petiția online cu privire la subiectul care a generat controverse.
Joi, o nouă petiție legată de baremul probei de limba română de la evaluarea națională a fost depusă la Ministerul Educației, semnatari fiind mai mulți părinți care susțin că propoziția controversată este, de fapt, atributivă și solicită anularea cerinței respective.
Părinții ai căror copii au dat acest răspuns la proba de luni susțin că „o serie întregă de profesori cu reputație” le-ar fi spus că varianta atributivă este una ce putea fi acceptată, pe lângă cele două aflate în discuție până acum – subiectivă și predicativă.
Ministrul interimar al Educației, Liviu Pop, a declarat, marți, că lucrările la proba de limba română din cadrul evaluării naționale sunt corectate în baza baremului deja stabilit, deși unul dintre subiecte a fost „ambiguu” și a generat controverse.
Notele de la evaluarea națională vor conta la admiterea în liceu, care se va desfășura în două etape. La prima dintre acestea vor participa elevii care au dat evaluarea națională și care vor avea media de admitere calculată ca medie artimetică dintre media notelor de la evaluare și media generală a anilor de gimnaziu.
În a doua etapă se vor înscrie, pe locurile rămase libere, elevii care nu au dat evaluarea, admiterea acestora urmând să se facă în ordinea descrescătoare a mediilor generale ale anilor de gimnaziu.
