Peste 21.000 de copii reveniți din Italia și Spania în perioada 2008 – mai 2012 au solicitat echivalarea studiilor, pentru reînmatricularea în sistemul educațional românesc, 6.000 dintre ei având deficit de adaptare și probleme de natură psihologică, potrivit secretarului de stat Stelian Fedorca.
Secretarul de stat din Ministerul Educației a făcut declarația, ieri, la o dezbatere privind fenomenul de „remigrație” a copiilor români, organizată la sediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), ocazie cu care a fost lansat un studiu pe același subiect.
Studiul „Remigrația copiilor români” este realizat de Asociația Alternative Sociale din Iași, cu sprijinul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și al Ministerului Afacerilor Externe.
Potrivit realizatorilor cercetării, una dintre problemele majore ale ultimilor ani și ale anilor ce urmează o reprezintă reinserția multor copii care se reîntorc în țară.
Potrivit secretarului de stat, în perioada ianuarie 2008 – mai 2012, un număr de 21.325 de copii reveniți în țară din Italia și Spania au solicitat echivalarea studiilor, pentru reînmatricularea în sistemul educațional românesc.
„Nu întâmplător, Ministerul Educației și-a asumat cercetarea acestui fenomen, pentru a găsi cele mai bune politici educaționale privind adaptarea sau readaptarea acestora în comunitatea școlară din România. Una dintre măsurile prin care Ministerul Educației a anticipat acest fenomen a fost reprezentat de proiectul pe care l-a demarat începând din anul școlar 2007-2008, respectiv cursurile opționale de limbă, cultură și civilizație românească în state ale Uniunii Europene. Acesta a avut drept obiective atât promovarea valorilor și culturii românești în randul diasporei și a membrilor comunității europene, cât și facilitarea reinserției în mediul școlar autohton a elevilor de naționalitate română. Programul a început în 2007 și a fost adoptat în 150 de unități de învățământ din Spania și Italia. În anul școlar 2007-2008, aproximativ 1.500 de elevi din Spania și 500 din Italia au frecventat aceste cursuri”, a precizat Fedorca, unul dintre autorii proiectului lansat în 2007.
La absolvirea cursului, elevii sunt certificați de Ministerul Educației, prin Institutul Limbii Române. În anul școlar 2008-2009, s-a alăturat programului Belgia, iar în 2012, și Olanda.
Fedorca a mai spus că, în mod evident, migrația românilor a fost și este una de natură preponderent economică.
„Pentru România, acest exod a însemnat o amenințare demografică, dar și o sursă de creștere economică. Și țările de destinație, în special Spania, Italia sau Franța, au înregistrat beneficii, în urma numeroasei imigrații românești. Criza economică din ultimii ani a accentuat, însă, tensiunile sociale și a provocat dispariția locurilor de muncă pe care românii din Spania și Italia le ocupaseră. Mulți dintre cei care au plecat în căutarea unui trai mai bun s-au confruntat cu eșecul și cu sărăcia în țara de destinație, nu au reușit să se integreze și au decis să revină în România. Începând cu 2008, fenomenul de repatriere s-a accentuat, obligând, iată, limba română să se îmbogățească prin adoptarea unui termen nou, acela de «remigrație», menit să desemneze un fenomen complex și nou pentru România”, a mai spus Fedorca.
Potrivit secretarului de stat, dacă adulții se confruntă cu mari dificultăți de reintegrare la revenirea în țară, cu atât mai grav sunt afectați copiii, care și-au început educația și formarea într-un alt mediu, într-o altă limbă, iar la întoarcere găsesc o țară de origine care le este, de multe ori, mai străină decât cea de adopție.
Conform Centrului Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, în perioada ianuarie 2008 – mai 2012, au solicitat echivalarea studiilor pentru reînmatricularea în sistemul educațional românesc 21.325 de copii reveniți din Italia și Spania.
Studiul efectuat de Asociația Alternative Sociale arată că peste 6.000 dintre aceștia au dificultăți de readaptare și probleme de natură psihologică, acestea riscând să le afecteze dezvoltarea. „Aceasta este o cifră alarmantă, care ne obligă să ne dedicăm cu atenție identificării acelor mecanisme care să se adreseze cu eficacitate și coerență fenomenului remigrației”, a subliniat Fedorca.
Astfel, în privința reintegrării școlare a copiilor remigranți, Ministerul Educației are în vedere elaborarea de strategii și politici educaționale urmate de o serie de măsuri concrete, care se vor derula atât la nivelul inspectoratelor școlare, cât și la cel al fiecărei școli.
„Măsurile vizează în primul rând, inspectoratele școlare, care vor comunica către conducerile tuturor unităților de învățământ din județ legislația referitoare la integrarea în regimul școlar din România a elevilor reînmatriculați ca urmare a întoarcerii din străinătate. În plus, va fi desemnat un inspector școlar cu atribuții în coordonarea acțiunilor de reînmatriculare, va fi stabilit un program de lucru cu publicul, pentru informarea acestuia cu privire la procedura de înmatriculare sai reînmatriculare a elevilor remigranți în mediul școlar din România, iar școlarii în astfel de situații vor fi monitorizați. în vederea integrării lor”, a precizat secretarul de stat.
Totodată, școlile vor lua măsurile legale privind echivalarea studiilor și încadrarea elevilor în sistemul de învățământ românesc, la nivelul corespunzător experienței lor școlare. De asemenea, școlile vor organiza cursuri intensive gratuite de limba română pentru elevii reveniți în țară care nu stăpânesc bine limba română. În plus, vor fi stabilite parteneriate cu instituții școlare din țara de adopție, iar elevii vor fi încurajați în vederea comunicării cu foștii colegi și prieteni, prin rețele de socializare.
Potrivit Ministerului Educației, și profesorii vor fi obligați să acorde o atenție specială reintegrării acestor copii. În plus, vor fi asigurate posibilitatea participării la ore suplimentare de pregătire recuperatorie și învățarea în cadrul școlii a limbii române de către elevii care s-au născut în țara de adopție. Ministerul mai are în vedere: organizarea unor activități în școală și în afara școlii, cu elevii colectivelor din care fac parte, în vederea socializării rapide și a învățării limbii române, prin conversație; elaborarea și derularea unor programe de consiliere psihopedagogică individualizată; valorificarea experienței școlare a elevilor într-un alt sistem de învățământ, în cadrul orelor de dirigenție sau în cadrul activităților extracurriculare, pentru a determina creșterea încrederii în sine și pentru a consolida motivația pentru performanță; implicarea elevilor în activități de voluntariat ale unor ONG-uri care acționează în mai multe state europene și în activități ale unor cercuri care se desfășoară într-o limbă străină, cât și cursuri intensive de limba română/cultură și civilizație românească, dacă situația impune astfel de inițiative.
