Prin ce se aseamănă Roger Federer și Bănel Nicoliță? Știu că au mai făcut și alții paralela asta bizară după execuțiile acelea eclatante, dar nimeni n-a observat similaritatea până la identificare a declarațiile celor doi: încearcă adesea la antrenamente așa ceva, dar nu le iese niciodată!
După golul lui Bănel, ziarele au fost pline de declarații „despre”. Oricine era intervievat despre orice, nu scăpa de întrebarea cu foarfeca laterală. Am aflat astfel că ar fi cea mai grea execuție din fotbal! Cică ar fi mult mai dificilă în comparație cu foarfeca pe spate, aceasta fiind, chipurile, mult mai ușor de executat. Eu nu împărtășesc această idee sau măcar n-aș fi atât de categoric, mai ales că s-a făcut o comparație simplistă, cu cazul particular în care jucătorul își ridică singur mingea. Păi deceniul trecut exista unul Papin care era foarte talentat la foarfeci, pe care le executa din centrări laterale, inclusiv de la altitudine mica! Pe urmă, mai există și situația în care mingea vine dinspre centrul terenului, iar atacantul aflat cu spatele la poartă trebuie să bage piciorul pe după minge și să facă mișcarea cu o viteză mai mare decât a mingii… Ehe, fotbalul este o chestiune foarte complexă, o simfonie a fizicii, ar tebui studiat în marile universități ale lumii! Unde mai pui că la foarfecă laterală amortizezi căderea cu mâna, în timp ce la cealaltă trebuie să stai bine cu omoplații!
Pentru a închide cercul, cu omoplații se pare că n-a stat bine Federer, pentru că titlul de la US Open l-a pierdut din cauza serviciului propriu. Sau poate l-a pierdut în momentul în care s-a stropșit la arbitru. N-a fost la fel de dur ca Serena, dar aura lui s-a transformat într-o biată coroană.
