Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABCR) solicită Guvernului să adopte măsuri pentru descurajarea fumatului, în conformitate cu noua directivă europeană privind produsele din tutun, și critică Ministerul Economiei, pe motiv că s-ar opune acesteia.
Într-un comunicat de presă cu titlul „Ministerul Economiei a găsit o metodă de a (și) crește veniturile: încurajarea fumatului în rândul tinerilor!”, FABCR afirmă că „Guvernul României, la îndemnul Ministerului Economiei, nesocotește suferința sutelor de mii de români ce au afecțiuni produse de fumat”.
„Cum directiva Comisiei Europene are ca scop descurajarea debutului fumatului și se adresează în mai mică măsură fumătorilor adulți, este evident de ce domnul ministru (Varujan Vosganian – ministrul Economiei – n.r.) se opune directivei: dacă copiii noștri nu vor mai fuma, atunci industria tutunului va rămâne fără viitor”, susține FABCR, în comunicatul semnat de președintele Cezar Irimia.
În acest context, FABCR solicită Executivului să adopte „măsuri care descurajează fumatul, reduc cheltuielile cu sănătatea și cresc veniturile bugetare”, fiind menționate accelerarea calendarului de creștere a accizelor, eliminarea acelor produse care îi amăgesc pe adolescenți să încerce primele fumuri, cum ar fi țigările aromate, inscripționarea pachetelor cu avertismente cât mai mari și cât mai vizibile și interzicerea fumatului în spațiile publice închise.
FABCR precizează că, în perioada 2005 – 2010, România a implementat „mai multe măsuri care s-au adresat în special fumătorilor: să-i încurajeze, să-i ajute, pe alocuri chiar să-i forțeze să renunțe la fumat (vezi creșterea prețului)”.
„Iar rezultatele se văd: fumează mai puțini români (de la 30,9% fumători zilnic în 2008, s-a ajuns la 24,3% în 2011), oamenii sunt mai informați despre efectele fumatului, iar mortalitatea prin boli cardiovasculare datorată fumatului este în scădere (de la 28146 decese în 2005 la 26432 decese în 2010). Mai mult, încasările la buget din accize s-au dublat: de la 3,1 miliarde lei in 2007 la 7,72 miliarde lei, in 2012. Așadar, calea pe care a ales-o România în 2005 – de a aplica recomandările Organizației Mondiale a Sănătății privind combaterea fumatului – a dat roade”, mai arată sursa citată.
Într-un punct de vedere pe acest subiect, Ministerul Economiei precizează că România, potrivit Memorandumului privind poziția sa referitoare la amendarea directivei, susține măsurile de reglementare ale produselor din tutun în măsura în care acestea sunt echilibrate, proporționate cu obiectivul urmărit, acela de a îmbunătăți nivelul de sănătate a populației, ușor de implementat și duc la o corectă informare a consumatorilor.
„România este în favoarea unei reglementări care respectă, în același timp, interesele legitime ale tuturor părților interesate”, subliniază Ministerul Economiei.
Astfel, arată ministerul, Guvernul nu este de acord, în principal, cu trei aspecte.
Primul este legat de interzicerea țigărilor cu diametrul mai mic de 7,5 mm (slim), având în vedere că interzicerea acestei categorii de produse nu asigură reducerea consumului, ci va încuraja consumul de produse de acest tip provenite din contrabandă, generând diminuarea veniturilor la bugetul de stat. Totodată, Guvernul consideră că măsura poate duce la dereglări ale mediului concurențial; prin aplicarea unor astfel de măsuri, statul ar interveni în activitatea operatorilor economici, favorizând pe unii în detrimentul altora, explică Ministerul Economiei, care precizează că un număr mare de state UE au avut o poziție similară și, ca urmare, prevederea privind interzicerea țigărilor cu diametrul mai mic de 7,5 mm (slim) a fost eliminată din proiectul de directivă.
În al doilea rând, mai arată Ministerul Economiei, România vrea eliminarea sintagmei „mentol” de pe lista aromelor caracteristice, pentru a nu fi afectată aproximativ 20% din piața de țigarete a țării, cu consecințe negative asupra industriei și a bugetului.
De asemenea, precizează Ministerul, România propune ca avertismentele de pe fețele principale ale pachetelor cu țigări să ocupe o suprafață de doar 45%, față de 75%, cât se propune în directivă. „În acest sens, Guvernul consideră că introducerea prevederilor referitoare la mărirea suprafeței avertismentelor combinate (ilustrație plus text) poate fi interpretată ca o restrângere evidentă a dreptului de a folosi mărcile comerciale, ca o expropriere sau anulare a drepturilor de proprietate industrială pre-dobândite ale titularilor”, mai spun reprezentanții Ministerului Economiei.
Memorandum-ul cu tema „Poziția României referitoare la amendarea Directivei 2001/37/CE privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în materie de fabricare, prezentare și vânzare a articolelor din tutun și a produselor similare” a fost aprobat în ședința de guvern din 29 mai.
