– Petronela Mariana Adochiței, în vârstă de 17 ani, din orașul Liteni, are de două zile o inimă nouă
– De aproape trei ani, adolescenta a fost diagnosticată cu cardiomiopatie dilatativă, o afecțiune gravă a mușchiului inimii
– „Ne-au spus că nu se știe cât mai are de trăit, o zi, două, o săptămână, o lună… eram disperați”
– Inima care îi bate acum în piept a fost a unui tânăr dintr-o comună clujeană, care a murit în urma unui terifiant accident rutier
– Ieri, în gospodăria familiei Adochiței, rudele așteptau vești de la Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș, clinică unde s-a făcut transplantul de cord
– Veștile au venit spre prânz, chiar de la Petronela
Inima unui tânăr dintr-o comună clujeană, mort zilele trecute în urma unui accident rutier, bate în continuare, în pieptul unei adolescente din orașul Liteni.
Petronela Mariana Adochiței, în vârstă de 17 ani, avea nevoie urgentă de un transplant de inimă, lucru care s-a întâmplat în urmă cu două zile, la Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș. În timp ce părinții adolescentei sunt fericiți că Petronela a primit o nouă inimă și că se vor putea bucura în continuare de fata lor, o altă familie își plânge copilul, după ce o mașină l-a accidentat mortal, la ieșirea de la discotecă.
– Au reușit, printre lacrimi și jale, să facă fericite alte cinci familii
Marius avea 21 de ani. Locuia împreună cu părinții într-o comună din județul Cluj. În urmă cu exact o săptămână, sâmbătă seară, s-a dus la discoteca din sat, împreună cu mai mulți prieteni. La o bucată de noapte, tânărul a ieșit din incinta localului. N-a durat mult și o mașină l-a izbit în plin, aruncându-l la o distanță de aproximativ 15 metri. Deși a fost dus de urgență la spital, unde a stat nu mai puțin de patru zile în comă, miercuri, tânărul și-a dat ultima suflare. Polițiștii care au făcut cercetări la locul accidentului susțin că de vină ar fi fost chiar victima, care se afla pe mijlocul drumului și încerca să traverseze prin loc nepermis și fără să se asigure. Locul în care s-a produs accidentul era aproape de o curbă, autoturismul care l-a omorât apărând ca din senin. Ieri, corpul neînsuflețit al tânărului a fost adus acasă, pentru a fi îngropat creștinește în cimitirul din satul natal.
Drama familiei clujene a adus zâmbete și speranțe altor cinci familii, părinții lui Marius hotărând să doneze inima, pancreasul, ficatul și rinichii fiului lor, unor oameni care aveau neapărat nevoie de aceste organe.
– Vestea cea mare a venit miercuri
Ieri, la Liteni, acasă la Petronela, fratele, sora și tatăl adolescentei se adunaseră în curte. Așteptau o veste de la Târgu Mureș. Se rugau ca Petronela să se simtă bine și să nu apară complicații post-operatorii. Tot ce știau despre adolescentă, aflaseră de la televizor, cazul Petronelei fiind prezentat de emisiunile de știri ale televiziunilor naționale. Încercau să sune pe mobilul fetei, sperând că, înainte de operație, Petronela i-a lăsat telefonul mamei sale, care a însoțit-o la Târgu Mureș. „Momentan, abonatul pe care l-ai apelat nu poate fi disponibil”, suna sec de fiecare dată. „Ați aflat ceva de azi (n.r.-ieri). Se simte bine?”, întreabă, imediat după ce am spus de unde suntem, fratele Petronelei, Niculai Adochiței. „Azi, de Sfântu Petru și Pavel, trebuia să fie ziua ei… Petronela. Plănuise să facă un grătar cu două prietene de-ale ei. Sărăcuța, acum e în spital, cine știe ce-o fi cu ea…”.
Petronela, povestește fratele ei, a aflat miercurea trecută vestea că la Institutul de la Târgu Mureș o așteaptă o inimă nouă. „A sunat o doctoriță și a spus să se pregătească că în două ore o să vină o salvare să o ducă la Mureș”, mai povestește Niculai Adochiței.
Pentru Petronela venise ziua cea mare. Aștepta și se ruga din tot sufletul să vină această zi și totuși, în momentul în care a aflat că mai sunt câteva ore până la transplantul de cord, a dat puțin înapoi. „Plângea… se temea că nu o să se mai întoarcă acasă”, mărturisește Adriana Coman, sora Petronelei.
– „Tușea întruna și scuipa sânge. Nu mai știam ce să-i facem”
Coșmarul Petronelei a început în urmă cu aproape trei ani, atunci când adolescenta, mezina familiei, a trecut printr-o răceală puternică. Deși a încercat fel de fel de medicamente, prescrise de medicul de la dispensarul din localitate, răceala nu mai nu îi trecea. A făcut și injecții, dar rezultatul era același. „Amețea și se simțea foarte rău. Tușea întruna și scuipa sânge. Nu mai știam ce să-i facem”, își amintește tatăl minorei, Dumitru Adochiței. Văzând că situația Petronelei se înrăutățește de la zi la zi, părinții au hotărât să o ducă într-un final la spital, la Suceava. „I-au găsit că are apă la plămâni. Au tratat-o, dar când să-i dea drumul, au observat că i s-au umflat picioarele. Amețea în continuare. I-au făcut o electrocardiogramă și au văzut că are ceva la inimă. De la Suceava, au trimis-o la Iași, că acolo au aparate mai bune”. La Iași, diagnosticul medicilor a „îngenunchiat” familia Petronelei: cardiomiopatie dilatativă, o afecțiune gravă a mușchiului inimii (cordul se dilată, nu mai are forță să se contracte, iar inima slăbită nu poate să pompeze mult sânge). „Ne-au spus (n.r.-medicii) că nu se știe cât mai are de trăit, o zi, două, o săptămână, o lună… eram disperați. Nu vroiam să o lăsăm să moară la spital. Am luat-o acasă, dar apoi am hotărât să luptăm, să încercăm…”
– Din cauza bolii, nu a putut da admiterea la liceu
De atunci, viața Petronelei a însemnat un du-te vino continuu la spitalele din Iași, Suceava și Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș. Din cauza internărilor repetate, adolescenta nu s-a putut prezenta la examenul de admitere la liceu. A ales în cele din urmă să se ducă, totuși, la școală, așa că s-a înscris la școala profesională din Liteni. Deși medicii i-au spus să facă cât mai puțin efort, Petronela a încercat să lipsească cât mai puțin de la ore. Asta, deși până la școală avea de mers aproximativ un kilometru și jumătate pe jos. „Nu s-ar fi lăsat de școală în ruptul capului. Dacă era după ea, ar fi fost toată ziua la școală. Câteodată, din cauza durerilor, nu putea merge. Era așa supărată…”, completează sora adolescentei. Adriana Coman mai spune că, înainte de a pleca la Târgu Mureș, Petronela i-a mărturisit că dacă va trece cu bine de operație, va termina școala profesională și se va înscrie la liceu.
– „Se temea mereu că nu va ajunge ziua de mâine”
În cele două-trei săptămâni când stătea acasă, între controalele și internările obligatorii, adolescenta se întâlnea cu două prietene de-ale ei, colege de școală. „Mai uita de boală, când veneau prietenele ei. Făcea haz de necaz… Când plecau, însă, începea iar să se gândească la ce-i mai rău. Se temea mereu că nu va ajunge ziua de mâine”. Când era acasă, mai povestesc rudele fetei, Petronela nu stătea o clipă locului. „Vroia de fiecare dată să ne ajute la treburile casei, dar n-o lăsam. Se juca cu iepurii, cu câinii… mai stătea la calculator, încerca și ea săraca să-și ia gândul de la boală”. Veniturile familiei Adochiței, și așa modeste, se duceau în mare parte pe drumurile la spitale și medicamentele pentru Petronela. Părinții fetei trebuiau să se descurce cu aproximativ patru sute de lei pe lună (ajutorul de însoțitor și alocația pe care Petronela o primea de la stat), iar fără sprijinul celorlalte rude, lupta cu boala ar fi fost pierdută de mult. „Mulțumim Domnului, că familia donatorului nu ne-a cerut bani, că nu am fi avut de unde…”, face o cruce mare Dumitru Adochiței.
– „Alo, Petronela…”
Fețele îngrijorate din curtea familiei Adochiței s-au schimbat brusc la un moment dat, atunci când telefonul mobil al fratelui Petronelei a sunat. La celălalt capăt al firului, Petronela. „E sora mea”, râde și bate din palme de bucurie Adriana Coman. „Ce faci? Ești bine?”, întreabă toți, aproape în cor. Le dau lacrimile de bucurie când află că operația a decurs bine și că mezina familiei se simte bine. „La mulți ani”, îi spun pe rând la telefon și-i povestesc că se pregătesc de grătar în cinstea ei. „Am să-i dau un vițel cadou, că tocmai mi-a fătat vaca”, vorbește în șoaptă fratele Petronelei, să nu strice surpriza. Discuția nu se întinde mult, adolescenta fiind încă obosită după epuizanta operație.
La Liteni, din curtea familiei Adochiței iese fum. Familia „fetei cu inimă de băiat” încinge grătarul de bucurie că, peste aproximativ o lună, o vor putea strânge din nou în brațe pe Petronela. Au ieșit la poartă să ne conducă și să le spună vestea cea mare vecinilor.
La Liteni, era ieri dublă sărbătoare: Sfinții Petru și Pavel și a doua naștere a Petronelei.
Doi suceveni cu inimă nouă
Adolescenta de 17 ani din Liteni este a doua persoană din județ care a suferit transplant de cord. Aceasta va fi luată în evidențele de la Spitalul Județean „Sf. Ioan cel Nou” pentru a primi medicație post – transplant, necesară pentru ca organul transplantat să nu fie respins de corpul pacientei.
Șeful Secției de Cardiologie de la Spitalul Județean, doctor Mihai Crețeanu, ne-a declarat că mai mulți cardiaci din județ necesită transplant de cord și că aceștia sunt trecuți pe liste de așteptare la clinici din țară, medicii suceveni neavând o bază de date în acest sens.
Petronela Mariana Adochiței este în evidențele medicului pediatru Georgeta Ignat, care i-a eliberat un certificat pentru grad de handicap, având în vedere că fata nu trebuie să facă nici un fel de efort din cauza bolii de inimă și necesită însoțitor.
Alina BĂBEANU
