Nimic surprinzător în eliminarea Șahtior-ului. Mai degrabă pare surpriză calificarea Timișoarei! Vreau să spun că așa cum a jucat, de fapt cum nu a jucat, Șahtior nici nu putea pretinde calificarea. Din jocul nebun pe care ni l-a arătat în numeroase ocazii (amintiți-vă doar „dubla” cu Barcelona din Champions’ League, din grupă; Barcelona a câștigat în cele din urmă trofeul, nu înainte de a fi fost nițeluș făcută de râs chiar pe „Nou Camp”, iar Șahtior, “retrogradată” în Cupa U.E.F.A., avea să câștige ultima ediție a competiției) de data asta, la Timișoara, s-a cam ales praful. Șahtior a jucat la fel de prost cum n-o mai făcuse decât o singură dată în ultima ediție, anume… în finală! Pe care, am scris atunci, a câștigat-o mai degrabă… Ahmetov! Nu intrăm în detalii. De data asta, Ahmetov n-a avut cui să dea: Timișoara n-avea nevoie de bani, ci de glorie, iar cu arbitrii probabil că n-a considerat necesar să negocieze, fiind convins că accidentul de la Donețk nu se poate repeta. Numai că… s-a repetat! A fost absolut același scenariu, cu Șahtior atacând haotic, fără nici o sclipire, iar Timișoara pârjolind iarba și otrăvind fântânile. Cum ziceam, nici o surpriză, nici măcar faptul că marile ocazii, trei la număr, au fost ale Timișoarei, dintre care două ale lui Gigel Bucur, un fotbalist care trebuie neapărat băgat mai mult în seamă. Și de noi, și de vreo echipă serioasă. Nu-i el chiar Messi, dar nici tare departe de ăla nu este.
Nimic surprinzător nici în jocul Stelei. Nici în prima repriză, când am avut, secundă de secundă, aceleași trăiri ca în antologicul coșmar de la Middlesbrough, și nici în cea de-a doua, când i-au luat la fotbal pe ghiolbani, așa cum o făcuseră cu o săptămână în urmă la București. Steaua a demonstrat, a nu se mai știe câta oară, că nu are probleme cu picioarele (ale lui Stancu știu să tragă, ale lui Nicoliță să alerge, ale altora să faulteze etc.) ci cu capul. Probabil că „doctorul” Bergodi le-a dat medicamentele potrivite, cu dedicație (de mamă, probabil) fiecăruia. O dată tratați, și-au revenit.
Cât despre tragerea la sorți, mai bine să nu ne pronunțăm. Aparent, toate au șanse reale, iar Steaua chiar maxime. N-ar fi o surpriză să le vedem pe toate cinci în grupe. Dar fiți cinstiți: ar fi vreo surpriză să le vedem pe toate eliminate, mai ales că procedura e omologată încă de anul trecut?