Ministerul Agriculturii propune norme de reglementare a băuturilor fermentate, altele decât berea și vinul, care prevăd interzicerea folosirii, pe etichete, a reprezentării grafice a strugurilor sau viței-de-vie, precum și a unor cuvinte ca „podgorie”, „cramă” sau „chateau”.
Ministerului Agriculturii a elaborat un proiect de ordin pentru reglementarea băuturilor fermentate, altele decât berea și vinul (categorie în care intră, de exemplu, cidrul), care cuprinde norme de producție, dar și de etichetare, denumire și comercializare. Normele interzic folosirea unor cuvinte sau simboluri asociate cu vinurile, pentru a evita confuziile.
Astfel, etichetarea, publicitatea și prezentarea acestor băuturi nu trebuie să cuprindă cuvinte, desene, elemente figurative identice ori similare cu cele utilizate pentru descrierea sau prezentarea unui vin, soi de struguri, a unui areal de producție, a unei categorii de calitate, a unei indicații geografice sau denumiri de origine controlată care pot crea confuzii sau induce în eroare consumatorii.
Totodată, denumirea comercială, mărcile, precum și informațiile înscrise pe etichete nu trebuie sa cuprindă cuvinte precum „crama”, „castel”, „chateau”, „podgorie”, „mustărie”, „colinele”, „terasele”, „plaiul”, „podișul”, „pivnița” sau elemente figurative sau înscrisuri utilizate pentru descrierea și prezentarea unui vin, soi de struguri, a unei zone viticole, a unei categorii de calitate, indicații geografice sau denumiri de origine controlată.
Nu este permisă nici folosirea unor cuvinte sau parți de cuvinte utilizate în denumirea soiurilor de vin cum ar fi Sauvignon, Muscat, Ottonel, Fetească, Regală, Alba, Blanc, Noir, Negru, Grasă, și altele asemenea.
„Reprezentarea grafică a strugurilor, viței-de-vie sau a părților vegetale din acestea pe etichete, contraetichete, banderole sau pe alte materiale de promovare nu este permisă”, se arată în proiect.
Denumirea băuturilor fermentate, altele decât berea și vinul, poate fi însoțită de mențiunile sec, demidulce sau dulce, în funcție de conținutul de zahăr.
Proiectul de ordin stabilește și unele nome de producție.
În document se arată că „«băutura fermentată» este băutura alcoolică nedistilată obținută în exclusivitate prin fermentarea unor materii prime sau produse agricole”.
Materiile prime utilizate sunt fructele din plantații de arbuși (afine, agrișe, coacăze, mure, zmeură, etc), fructe din plantații pomicole (mere, pere, prune, etc.), plante medicinale, aromatice (mentă, salvie, pelin etc.) și produse și subproduse agricole din cultură sau floră spontană (cereale, miere, tărâțe de grâu, sucuri de fructe și sucuri de legume).
Proiectul menționează că este interzisă utilizarea la fabricare a zahărului sau a altor produse similare, în scopul creșterii potențialului alcoolic, folosirea vinului și a mustului de struguri, a alcoolului etilic, distilatelor, rachiurilor sau a băuturilor spirtoase.
În schimb, este permisă aromatizarea cu substanțe aromatizante naturale și/sau produse aromatizante naturale și/sau substanțe aromatizante identice cu cele naturale, la fel ca și utilizarea unuia sau mai multor conservanți, acidifianți, coloranți, caramel, și îndulcitori alimentari, în limite admise legal.
Este permisă îndulcirea cu zahăr semi-alb, zahăr alb, zahăr alb rafinat, zahăr caramelizat, miere și sirop de roșcovă.
„Băuturile definite în prezentele norme sunt realizare în baza specificației tehnice sau a standardului de firmă, în care se specifică caracteristicile organoleptice și fizico-chimice, condițiile privind etichetarea, îmbutelierea, comercializarea și denumirea comercială, cu respectarea reglementărilor comunitare și naționale”, se mai arată în document.
Proiectul de ordin este în dezbatere publică.
