Toți oamenii de afaceri, de la marile companii până la ultimul chioșc din piață sau bazar, plătitori de impozit pe profit, pot redirecționa 20% din aceste sume datorate statului către un ONG sau persoană aflată în dificultate – oameni care au nevoie de intervenții medicale contra cost, cazuri sociale grave, școli, spitale, dispensare, elevi sau studenți implicați în cercetare etc.
Codul Fiscal permite încă din 2004 această redirecționare, fără nici o cheltuială suplimentară, dar din păcate puține companii uzează de această facilitate.
Unul dintre oamenii de afaceri suceveni care folosesc deja de trei ani această prevedere legislativă este Florin Andronic, managerul unei companii de transport. „Oricine poate face asta, orice om de afaceri poate face un bine comunității în care trăiește. Dacă ai profit 1.000 de euro, poți da 200 de euro pentru ceva din județ. Singurul lucru pe care trebuie să-l faci este să găsești cui vrei să dai banii”, ne-a declarat Florin Andronic. El a început cu Centrul de Plasament „Speranța”, unde în 2012 a cumpărat mobilier de 10.000 de lei. În 2013, tot aici a donat alimente de 5.324 de lei și a pus parchet de 18.600 de lei. La instituția de învățământ la care învață unul dintre cei doi fii ai săi, Școala Gimnazială „Ion Creangă”, a cumpărat cu 5.215 lei echipamente electronice necesare procesului didactic, iar pentru SMURD Suceava a cumpărat combinezoane de 5.000 de lei.
„Toți avem așteptări de la cei de la SMURD; când se întâmplă ceva punem mâna pe telefon și sunăm la 112. Și ei își cumpărau combinezoane second-hand și nu aveau echipamente de iarnă. Nu mi se pare normal ca oamenii de la un serviciu de care avem nevoie toți, de la un serviciu public, să nu aibă echipamentele speciale de care au nevoie”, a afirmat tânărul om de afaceri.
„În goana după bani, uiți că din două telefoane poți să ajuți”
Așa se face că în 2014 a dat comandă de 30 de combinezoane de iarnă pentru angajații de la SMURD Suceava, pentru care a plătit 11.941 de lei. Tot în acest an a cumpărat cu 1.986 de lei manuale și mobilier la clasa fiului său, la Școala „Ion Creangă”, grădinița din Obcini, unde învață al doilea fiu, a sponsorizat-o cu 1.802 lei, Centrul de Plasament „Speranța”- 5.208 lei, cu care a cumpărat plăpumi și perne pentru copii, iar cu 60.500 de lei a contribuit, alături de fundația pentru SMURD, la achiziția unei autoșenilate pentru intervenții la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Suceava.
Pentru viitor, sponsorizarea SMURD Suceava rămâne pe primul loc, apoi implicarea în rezolvarea unor probleme sociale. „Nepăsarea și indolența caracterizează din păcate oamenii de afaceri din România. În goana după bani, uiți că din două telefoane poți să ajuți, poți să contribui la rezolvarea unei probleme vitale pentru comunitatea în care trăiești”, consideră Florin.
El a explicat că modalitatea de redirecționare este foarte simplă. Firma își calculează suma aferentă celor 20% din impozitul pe profit, apoi încheie un contract de sponsorizare cu ONG-ul pe care își dorește să îl susțină.
Acest tip de sponsorizare nu presupune alte cheltuieli suplimentare și nu afectează profitul net al companiei.
Sponsorizarea, mecenatul și bursele private sunt modalități de sprijin fără nici o cheltuială pentru firme
Avantajele unui asemenea tip de donații este că reprezentanții firmelor au libertatea de a alege destinația unei sume, care ar ajunge oricum la stat. Astfel, contribuie la o cauză nobilă, fără nici un fel de cheltuială, și prin contribuția fiecărei firme se poate ajunge la un progres semnificativ în soluționarea și prevenirea problemelor sociale.
Pe lângă sponsorizare, o altă modalitate de sprijin este mecenatul, prin care poate fi susținută o persoană fizică pentru desfășurarea unor activități în domeniile cultural, artistic, medico-sanitar sau științific – cercetare fundamentală și aplicată. Conform legii, oricine poate fi sponsor sau mecena, cu condiția ca banii sau bunurile acordate să nu provină din surse bugetare. Beneficiarul mecenatului poate să fie doar o persoană fizică.
Mai menționăm că OUG 102/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale a permis ca, din 2014, contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cei care acordă burse private, potrivit legii, să scadă din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă de 3 la mie din cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit datorat. Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
Ghid de sponsorizare
Fără nici o cheltuială, oamenii de afaceri suceveni pot rezolva problemele sociale din județ
