Messi a ajuns să nu se mai mulțumească a dribla un adversar, a devenit prea banal. Îl mai întoarce încă o dată, ca să fie treaba-treabă. Să nu aibă cineva impresia că prima dată i-ar fi reușit driblingul din noroc. După ultima reprezentație a lui Messi, cea cu Zaragoza, presa spaniolă l-a ridicat în slăvi, pe bună dreptate. Însă Guardiola a sintetizat cel mai bine situația: „Messi m-a lăsat fără epitete!”. Tot Guardiola a spus cu ceva timp în urmă despre Messi, Ibrahimovic și Iniesta că păstrează un nivel ridicat chiar și când au evoluții mai slabe. Mai pe scurt, joacă bine și când joacă prost! Asta mi-aduce aminte că prin anii ’90așa scria presa italiană despre Sabău. Chiar dacă nu era decisiv în vreun meci sau dacă echipa pierdea, el își făcea cu brio datoria sa de mijlocaș dreapta. De altfel, Moțu primea în mod constant note mari de la cronicarii italieni, ajungând să fie printre primii în clasamentul mediilor.
Revenind la Barcelona, dar și la Real Madrid, la cum joacă în ultimul timp Messi și Cristiano Ronaldo, meciul direct cred că este mai așteptat decât finala Ligii Campionilor. Și nici nu mai avem prea mult de așteptat pentru El Clasico, vreo două săptămâni, imediat după returul dintre Barcelona și Arsenal. Poate doar un duel în finală între Barcelona și Manchester să se ridice la același nivel cu El Clasico, fiindcă la englezi evoluează un alt fotbalist care face furori în ultima vreme, Wayne Rooney. Asemenea confruntări pot da următorul Balon de Aur. Să nu uităm că mai avem și un Campionat Mondial, dar nu știu câte șanse sunt ca vreunul dintre acești jucători să ajungă în finală. La asta se pretează selecționatele care au echipă fără a sta într-unul sau doi jucători, Spania și, culmea, Brazilia. Chiar nu-mi vine în minte vreun jucător brazilian care să facă furori precum cei enumerați mai sus. Poate doar Robinho, dar acasă la el și Dayro se dă rotund. Iar Ronaldinho degeaba își arată nurii, naționala pare capitol închis pentru el. Așa se întâmplă când lui Dunga i se pune pata.
