Faptele MITROPOLITUL VARLAAM al Moldovei și Sucevei (+ 1653)

Vestea înțelepciunii sale atrăgea la Mănăstirea Secu numeroși ucenici. Unii dintre ei au ajuns mai târziu călugări iscusiți, buni slujitori ai Bisericii lui Hristos, duhovnici căutați de multă lume, traducători de cărți în grai românesc, egumeni și începători de obște și chiar episcopi în eparhiile Moldovei. Dintre aceștia pot fi amintiți: mitropolitul Ghedeon, mai întâi episcop la Huși, între anii 1645-1653, apoi mitropolit al Moldovei, între anii 1653-1659 și 1664-1671, și mitropolitul Sava, fost episcop la Huși, Rădăuți și Roman, între anii 1653-1660, apoi mitropolit, între anii 1660-1664. Iar dintre egumeni, ucenici ai starețului Varlaam, se pot aminti ieromonahii Efrem, Ghedeon, Teodorit, Paisie, Gheorghe, Ghenadie și alții.
Pentru sfințenia vieții sale și pentru înțelepciunea cu care era înzestrat de Dumnezeu, arhimandritul Varlaam, egumenul Mănăstirii Secu, a fost ales de tot poporul mitropolit și păstor duhovnicesc al Moldovei, în toamna anului 1632. La 23 septembrie același an a fost hirotonit arhiereu și așezat la cârma Bisericii în prezența a mii de credincioși, călugări, egumeni și dregători de la Iași, în frunte cu domnul și toți arhiereii. Și a fost mare bucuria atunci peste toată Țara Moldovei, căci toți se foloseau de blândețea, de smerenia și de cuvintele lui cele pline de înțelepciune.
– MITROPOLITUL VARLAAM a înființat prima tipografie din Moldova
Cea dintâi grijă a marelui ierarh a fost să-și hrănească poporul cu cărți de slujbă și de învățătură creștinească în limba românească. De aceea a întemeiat la Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași prima tipografie din Moldova. Aici a tipărit mitropolitul Varlaam, în românește, trei cărți din cele mai importante pentru acele timpuri, scrise de el în cinstea Preasfintei Treimi, și anume:
Explicarea Evangheliilor la Duminici, la praznice împărătești și la sfinții mari de pe tot anul, tipărită în anul 1643 cu numele de „Carte românească de învățătură”. În popor a fost numită cel mai obișnuit „Cazania lui Varlaam”, cu 75 de predici în 500 de file;
Șapte Taine ale Bisericii, tipărită la Iași în anul 1644, cu 339 file;
Răspunsul la Catehismul calvinesc, tipărită tot la Iași, în anul 1647. Prin aceste trei cărți, mitropolitul Varlaam s-a dovedit a fi, pentru toți credincioșii români, un bun cunoscător și exeget al Sfintei Scripturi, un adevărat dascăl de morală și profund catehet și un mare ierarh apărător al Ortodoxiei românești, renumit până în zilele noastre.
Văzând păstorul cel bun al lui Hristos că turma sa nu înțelege slujbele Bisericii făcute în limbi străine, s-a nevoit să tălmăcească toate evangheliile de peste an, pe înțelesul credincioșilor, într-o frumoasă și curată limbă românească. Căci se gândea nu numai la credincioșii din Moldova, ci și la cei din Țara Românească și mai ales din Transilvania, care erau de secole sub jug străin și mereu siliți să renunțe la credința ortodoxă și la limba strămoșilor noștri. Tocmai de aceea, înțeleptul ierarh și-a intitulat Cazania „Carte românească de învățătură”, căci era adresată „la toată seminția românească” cu scopul de a-i uni pe toți sub aceeași credință și limbă părintească.
Cazania mitropolitului Varlaam este cea mai importantă carte veche de învățătură duhovnicească
Cazania mitropolitului Varlaam este cea mai importantă carte veche de învățătură duhovnicească, alături de Biblia lui Șerban din anul 1688. Datorită limbii sale atât de curgătoare și învățăturii ei dătătoare de viață, această carte a avut cea mai largă răspândire pe pământul țării noastre, mai ales în Transilvania, unde se mai păstrează astăzi peste 350 de exemplare în manuscris. Setea de Hristos ca și unitatea de credință, de limbă și de simțire au făcut pe mulți credincioși din Transilvania să o scrie cu mâna, pentru a circula mai ușor și a fi citită din casă în casă. Cazania de la Iași a fost multă vreme pentru români cea dintâi carte de religie, de citire, de învățătură și de mângâiere duhovnicească, pe limba și înțelesul tuturor. (www.sfint.ro)