Fapte și minuni ale Sf. Ioan cel Nou de la Suceava

1. În anul 1969, o creștină, Maria, din satul Ciumulești-Suceava, bolnavă de ochi, nu vedea aproape deloc. Dar, auzind de minunile Sfântului Ioan, a fost adusă la Suceava. Aici s-a închinat la sfintele moaște, s-a spovedit și împărtășit cu Trupul și Sângele lui Hristos și i s-a făcut de trei ori Sfântul Maslu. Pentru multa ei credință, femeia s-a vindecat complet și, mulțumind marelui mucenic, s-a întors vindecată la casa ei.
2. În același an, o fetiță de zece ani numită Ana, din satul Corni – Botoșani, în urma unei spaime, și-a pierdut graiul. Fiind adusă la Mănăstirea Sfântul Ioan din Suceava, i s-au făcut rugăciuni și Sfântul Maslu de trei ori și pe loc s-a vindecat, încât se mirau toți de darul tămăduirii ce izvorăște din aceste sfinte moaște.
3. Un tehnician care lucra la un laborator universitar a fost iradiat și paralizat, încât nu putea nici măcar a se hrăni singur. Auzind de Sfântul Ioan, a venit aici cu mare credință și speranță în ajutorul lui Dumnezeu. Căzând în genunchi, s-a rugat mult cu lacrimi, zicând:
– Sfinte Mare Mucenic Ioane, știu că pentru păcatele mele m-a pedepsit Dumnezeu cu boala aceasta. Dar știu că Domnul este milostiv cu noi, păcătoșii, iar tu vindeci pe cei suferinzi care vin cu credință la tine. Vindecă, mă rog, și mâinile mele bolnave, ca să mă pot închina lui Dumnezeu, să mă pot hrăni singur și să nu fiu povară altora. Ajută-mă, Sfinte Mucenice Ioane, ajută-mă și-mi vindecă mâinile, că îmi pare rău de păcatele mele și mă hotărăsc să urmez de acum lui Hristos!
În clipa când se ruga din inimă și vărsa lacrimi, mărturisește bolnavul, a simțit deodată o căldură străină în mâinile sale și o furnicare a nervilor de la vârful degetelor până la umeri. Apoi a început să simtă și să miște singur degetele, palmele și brațele până sus. Conștient că în clipa aceea Dumnezeu, cu rugăciunile Sfântului Mucenic Ioan de la Suceava, i-a vindecat mâinile paralizate, a căzut din nou la rugăciune, mulțumind Domnului și plăcutului Său cu lacrimi de bucurie.
La urmă s-a ridicat și a plecat fericit la casa sa, mărturisind tuturor cum a făcut Domnul milă cu el.
4. Sărbătoarea hramului Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava – care are loc, prin tradiție, la 24 iunie, de Sânziene – are dimensiuni bisericești deosebite și un profund caracter autohton ortodox. Cu acest prilej se adună mulți credincioși din Moldova și Transilvania – în special bucovineni și maramureșeni – în frumosul port național, cu daruri tradiționale în mâini, ca: flori de câmp, spice de grâu, crengi de tei și brad și cu numeroși copii după ei. Fețele tuturor sunt luminate de o profundă bucurie duhovnicească. Odată cu darurile pe care le depun deasupra sfintelor moaște, credincioșii aduc cu ei pentru binecuvântare haine pe care le ating de capul sfântului.
Pelerinajul se începe din dimineața zilei de 23 iunie, când se scot sfintele moaște în procesiune, purtate pe mâinile pelerinilor și apoi se așează într-un mic baldachin sub teii din mijlocul curții. În seara de ajun se face slujba privegherii în aer liber până spre miezul nopții. Apoi, credincioșii, grupați pe zone și sate, stau de veghe pe iarbă până dimineață. Unii se roagă în biserică, alții înconjoară catedrala în genunchi sau cântând, alții cântă încet melodii religioase compuse de ei, iar majoritatea așteaptă la rând să se închine la moaștele Sfântului Ioan cel Nou.
În dimineața hramului se sfințește agheasmă și se face Sfântul Maslu pentru bolnavi. Apoi se săvârșește Sfânta Liturghie arhierească pe un podium mare, în curte, în prezența mulțimii de închinători. Ochii tuturor privesc spre slujitori în mijlocul cărora se află mitropolitul Moldovei. Cântările corului și predica mișcă inimile și scot lacrimi. La sfârșitul slujbei, mulți credincioși doresc să se atingă de veșmintele preoților slujitori și mai ales de ale arhiereilor.
Ultimul moment cu care se încheie slujba hramului este aducerea sfintelor moaște în biserică, la orele 4 după-amiază. Prin tradiție, racla este purtată pe mâini numai de maramureșeni, care, timp de 24 ore, stau de veghe în rugăciune și nu mănâncă nimic până la așezarea moaștelor în biserică. Apoi valul de pelerini se roagă în liniște pe străzi către gară și sate, unde sunt așteptați de membrii familiei cu daruri de la Sfântul Ioan, ca: icoane, cruciulițe, agheasmă, untdelemn sfințit, flori și haine binecuvântate, atinse de sfintele moaște.
Hramul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, împreună cu al Cuvioasei Parascheva de la Iași, se numără printre cele mai reprezentative sărbători religioase și cu o veche tradiție ortodoxă națională, care contribuie mult la unitatea noastră în Hristos.
Sfinte Mucenice Ioane, mult pătimitorule, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!