Un adevărat blestem, cel al secetei, lovește tot mai crunt, de la zi la zi, o mare parte din zona de podiș a județului Suceava. Fântâni care au secat, oameni care cară apă cu butoaiele din râuri, și ele la cote minime, aproape de cele istorice, pășuni pârjolite, aceasta este imaginea de coșmar din satele sucevene. Efectul imediat este că oamenii nu mai au hrană pentru animale, cu atât mai mult pe termen lung, astfel că au început deja să le dea la abator pe prețuri de nimic.
O zonă de vad a râului Suceava a devenit sursă de apă pentru oamenii din mai multe sate
Ne-am deplasat ieri în mai multe sate din zona Udești-Liteni. Prima oprire a fost în satul Rușii Mănăstioara, din comuna Udești. De câteva săptămâni, o zonă de văd a râului Suceava a devenit sursă de apă pentru oamenii din satele din jur. Cum multe fântâni au secat, oamenii cară apă în butoaie, cu căruțele sau cu mașinile.
L-am găsit la Rușii Mănăstioara pe nea Marin, un bătrân în vârstă de 85 de ani. La volanul unei Dacii, la care a atașat o remorcă, a mers la râul Suceava după apă, pe care să o dea la vaca și vițelul din bătătură. Din păcate, ieri, bătrânul a avut ghinion. Nu a putut ajunge până la apă din cauză că roțile mașinii s-au împotmolit. Bătrânul, însoțit de soția sa, în vârstă de 80 de ani, s-a întors acasă fără apă.
„Am două fântâni, în una mai e un pic de apă, iar în cealaltă nu mai e deloc”
„Am două fântâni, în una mai e un pic de apă, iar în cealaltă nu mai e deloc. Așa e în tot satul, nu este apă, iar lumea vine cu tractoare, cu cisterne, și ia apă din râul Suceava”, ne-a spus bătrânul. Deși are 85 de ani, bărbatul este încă în putere și speră să nu fie nevoit să-și vândă vaca.
„Nu mai este apă nici pentru animale, nici pentru straturi, pentru nimic… tăt se usucă… Oamenii au început să vândă animalele, că nu le pot ține flămânde. Eu sper să mai adun câte ceva și să ajung cu ele în primăvară”.
Animalele se înghesuie să bea apă de unde mai pot
Crescătorii mai mari de animale sunt și ei la limita dezastrului. În satul Udești l-am găsit pe Gică Pop, un bărbat care are o fermă de 130 de capre. Bărbatul s-a întors din străinătate, unde a muncit timp de mai mulți ani, iar de patru ani s-a apucat de crescut capre. Când trage linie spune că nu a meritat, iar seceta din acest an e încă o povară pe umerii săi.
„Trei sferturi din sat nu are apă, fântânile au secat cu totul ori mai au puțină apă, cu mâl”, ne-a spus fermierul. Are noroc că lângă stâna sa are un puț care încă mai are apă.
Ieri, la ora 12.00, când caprele s-au întors de pe câmpurile pe care mai mult se plimbă decât pasc, am putut vedea cum se înghesuie animalele pentru a bea apă. Așa fac în fiecare zi, ne-a explicat fermierul.
„Dacă acum, în august, e greu cu hrana animalelor, vă dați seama cum va fi până la anul, în mai”
„Va fi foarte greu de ieșit din iarnă cu animalele, dacă acum, în august, e greu cu hrana animalelor, vă dați seama cum va fi până la anul, în mai. Se vor închide multe exploatații și animalele vor pleca la abator. Numărul animalelor va scădea foarte mult până la un punct, când se va ajunge din nou la prețuri mari. Oricum ar fi, e în dezavantajul crescătorului”, a declarat Gică Pop.
Există și profitori ai secetei
Profitând de disperarea oamenilor, samsarii prosperă în această perioadă. La abatoare prețul de achiziție la bovine este de 4-6 lei per kilogramul de carne, în viu. În realitate, crescătorul primește chiar și cu 30-40% mai puțin, diferența ajungând în buzunarul intermediarului. Practic, animalele nu se vând la kilogram, ci la bucată, după estimări aproximative.
Gică Pop a explicat: „Cei care cumpără animale, bovine în special, vin la om acasă și oferă un preț foarte mic, chiar de 500-600 de lei pentru animal. Dacă omul vrea să îl dea, bine, dacă nu, i se spune la revedere. Unii crescători dau animalul cu cât primesc ca să scape de el. Vă dați seama cam care sunt diferențele între cât ia crescătorul și la ce preț ajunge carnea în marketuri?” În aceste condiții, a explicat Gică Pop, creșterea animalelor numai profit nu aduce.
„Nici apa pe care i-o dai animalului în fiecare zi și munca nu le scoți la banii aceștia”, a spus fermierul.
El a dat ca exemplu situația lui. Vinde laptele de capră cu 1,5 lei litrul, în timp ce la marile magazine un litru de lapte de capră costă și 12 lei.
Seceta nu are precedent de zeci de ani
Oameni de 70-80 de ani spun că nu au mai prins o secetă așa de îndelungată.
Maria Bai, în vârstă de 71 de ani, din satul Poieni, ne-a spus că doar când ea era foarte mică, în anii ‘50 ai secolului trecut, ar mai fi fost o secetă cruntă, de care însă își aduce aminte doar din povestirile părinților. Un alt bătrân, de 85 de ani, ne-a spus și el că nu crede să mai fi prins un an atât de secetos.
Drumul bovinelor spre abatoare se observă și în statistici
Faptul că oamenii încep să renunțe la animale se vede și în statisticile Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Suceava, care monitorizează sacrificările de animale din abatoare.
Leon Postolache, directorul executiv al DSVSA Suceava, a declarat: “Tendința este de scumpire a bazei furajere și de scădere a prețului la animale, deja s-a înregistrat o creștere a comercializării animalelor către abatoare”.
Concret, la unul dintre abatoarele mari din județ, din Ilișești, în perioada 1 mai – 31 iulie 2015, s-au sacrificat 1.569 de bovine, față de doar 867 anul trecut, în același interval. La abatorul din Roșcani, în aceeași perioadă, s-au sacrificat deja peste 2.100 de animale, față de 1.942 anul trecut.
„Comparativ cu vara lui 2014 înregistrăm o creștere a numărului bovinelor dirijate către sacrificare, iar motivul este această secetă care a pus gospodarii într-o situație limită”, a mai spus directorul executiv al DSVSA Suceava.
Scepticii spun că acesta este doar începutul, iar criza de furaje va duce la creșterea numărului de animale date la abator în sezonul rece.
Debitele râurilor, la valori de 5-6 ori sub media multianuală
Date concludente despre seceta din județ avem și de la Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava, care monitorizează valoarea debitelor de pe cursurile de apă.
Pe râul Siret, debitele înregistrate pe 13 august au fost de 1,91 mc/s pe raza orașului Siret, 2,60 mc/s la Zvoriștea, 1,12 mc/s la Huțani. Prin comparație, media multianuală din luna august în cele trei puncte este de 12,9 mc/s (Siret), 14,2 mc/s (Zvoriștea), 15,3 mc/s (Huțani).
În cazul râului Suceava, la Ițcani, debitul din 13 august a fost de 3,97 mc/s, față de 20,2 mc/s, media multianuală. Ceva mai bine stă situația la Brodina, unde râul Suceava înregistrează un debit de 1,22 mc/s, față de 5,85 mc/s, media multianuală.
La Gura Humorului, râul Moldova are un debit de 3,53 mc/s, față de 25,6 mc/s, media multianuală.
În cazul râurilor din zona de munte, debitele sunt tot mici, însă nu la diferențe atât de mari față de mediile multianuale.
